Motivarea CCR în cazul Şoşoacă: Luările ei de poziţie sunt de natură să ameninţe ordinea constituţională în România

Curtea Constituţională a României (CCR) a publicat, luni seară, motivarea deciziei prin care Dianei Şoşoacă i-a fost interzis să candideze pentru Cotroceni.

În motivare, judecătorii fac o trecere în revistă a declaraţiilor şi acţiunilor Dianei Şoşoacă din ultimii ani care, susţin ei, au fost contrare valorilor constituţionale ale României.

Judecătorii arată că Şoşoacă a fost la recepţii organizate de Ambasada Rusiei, unde a criticat România şi a susţinut că Rusia are mai multă democraţie.

„Declaraţiile publice, luările de poziţii şi exprimarea unor convingeri în contradicţie cu valorile constituţionale şi cu exigenţele unei societăţi democratice, coroborate cu participarea la anumite evenimente publice sunt temeiuri suficiente pentru a indica faptul că doamna Diana Iovanovici-Şoşoacă, în calitate de candidat la funcţia de Preşedinte al României, pune la îndoială şi desconsideră obligaţia de respectare a Constituţiei prin discursul său public referitor la înlăturarea unor garanţii esenţiale ale valorilor şi opţiunilor fundamentale ale statului”, se arată în document.

Judecătorii au mai precizat în motivare că îndemnurile la nerespectarea valorilor constituţionale reprezintă un atac direct asupra principiilor democratice şi a ordinii constituţionale.

"Lipsa ataşamentului la valorile constituţionale constituie un comportament care, în sine, este contrar Constituţiei şi care este sancţionat, în cazul partidelor politice, prin declararea acestora ca fiind neconstituţionale de către Curtea Constituţională, iar, în cazul persoanelor care candidează la cele mai importante demnităţi din stat, prin lipsa acestora de eligibilitate în cadrul alegerilor", subliniază CCR.

De asemenea, judecătorii CCR au susţinut că Şoşoacă a avut de-a lungul anilor un discurs constant antidemocratic şi antisemit, iar conduita ei ameninţă fundamentele constituţionale ale României şi apartenenţa la structurile euroatlantice.

Judecătorii mai susţin că "se poate observa cu uşurinţă că aceasta (Diana Şoşoacă n.r.) a încercat, prin utilizarea abuzivă a demnităţilor pe care le-a avut/le are, să exercite suveranitatea în nume propriu, fapt interzis, de plano, de Constituţie. Toate aceste luări de poziţie oficiale (nu speculative) pe care le-a avut sunt de natură să ameninţe ordinea constituţională în România".

Concret, "la finalul anului 2021, doamna Şoşoacă a proferat ameninţări la siguranţa naţională a statului român, sugerând că poate furniza informaţii de natură să destabilizeze NATO şi Uniunea Europeană. Mai mult, aceasta a contribuit la diseminarea propagandei ruse prin discreditarea NATO, fapt ce a pus România într-o poziţie dificilă la nivel internaţional, în rândul partenerilor occidentali", menţionează CCR în motivarea deciziei sale.