Cazul Gheorghe Ursu şi ridicarea activistei Angi Şerban pentru o postare pe Facebook în Raportul SUA privind drepturile omului în 2024
Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind situaţia drepturilor omului pe 2024 menţionează refuzul Curţii de Apel Bucureşti de a redeschide dosarul uciderii disidentului Gheorghe Ursu, ucis de Securitate în puşcăriile comuniste după ce a făcut public, prin intermediul unei scrisori către Europa Liberă, faptul că Nicolae Ceauşescu a decis sistarea consolidării blocurilor avariate de cutremurul din '77, punând astfel în pericol viaţa oamenilor care le locuiau.
Între timp, decizia CAB a fost atacată la Înalta Curte, care a admis în principiu cererile de revizuire formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi de familia lui Gheorghe Ursu împotriva sentinţelor penale prin care torţionarii acestuia au fost achitaţi. Cazul a revenit pe rolul CAB.
De asemenea, în raport este inclus cazul activistei civice Angi Şerban, de la Corupţia Ucide, care în ianuarie 2024 a fost ridicată de acasă de poliţie, dusă la secţie, amprentată şi percheziţionată, pentru o postare pe Facebook.
Ce spune Raportul?
„În luna mai, Curtea de Apel Bucureşti a respins un recurs extraordinar împotriva achitării foştilor angajaţi ai Securităţii din perioada comunistă Marin Pârvulescu, Vasile Hodis şi Tudor Postelnicu. Cei trei au fost acuzaţi de comiterea unor crime împotriva umanităţii in 1985, când, potrivit procurorilor, ar fi fost vinovaţi pentru arestarea şi uciderea disidentului anticomunist Gheorghe Ursu. Fundaţia Gheorghe Ursu şi mai mulţi cercetători au criticat decizia, afirmând că aceasta a acordat impunitate persoanelor care au comis asasinate politice în timpul comunismului.”
„Pe 14 ianuarie, poliţia a reţinut-o pentru scurt timp pe activista civică Angi Şerban şi, potrivit relatărilor, a supus-o unui interogatoriu, a amprentat-o şi a percheziţionat-o corporal, după ce Şerban a postat pe Facebook. Potrivit unui comunicat al Poliţiei Capitalei, postarea lui Şerban reprezenta o incitare la comiterea unei infracţiuni.” se arată în Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind situaţia drepturilor omului pe 2024.
Dosarul Gheorghe Ursu
De profesie inginer constructor, Gheorghe Ursu a fost omorât în bătăi după ce a făcut public, prin intermediul unei scrisori către Europa Liberă, faptul că Nicolae Ceauşescu a decis sistarea consolidării blocurilor avariate de cutremurul din '77 pentru că banii să fie alocaţi faraonicei Case a Poporului. Neconsolidate, blocurile riscau oricând să se prăbuşească peste locatari la un viitor cutremur puternic, făcând noi victime.
Pârvulescu şi Vasile Hodis, ofiţerii de Securitate acuzaţi că l-au bătut până la moarte pe Gheorghe Ursu după arestare, au scăpat însă până acum de orice responsabilitate şi pedeapsă. Cei doi au fost deferiţi instanţei abia în 2016, după două greve ale foamei făcute de Andrei Ursu, fiul disidentului ucis, pentru ca, şapte ani mai târziu, să fie achitaţi definitiv, în baza unei motivări absolut scandaloase.
În motivare, lui Gheorghe Ursu i se contestă calitatea de disident, ba, mai mult, se pune sub semnul întrebării chiar faptul că Securitatea a fost un organ represiv. În mod uluitor, judecătorii au considerat că nu a existat nicio relaţie de adversitate între Securitate şi poporul român în anii ’70–’80, deşi este de notorietate faptul că opozanţii regimului erau bătuţi, torturaţi etc.
Ulterior, atât familia lui Gheorghe Ursu, cât şi Parchetul General au cerut revizuirea sentinţei. Pe 9 mai a.c., judecătorul Pavel Mircea Cătălin de la Curtea de Apel a decis să respingă cererile de redeschidere a dosarului. Decizia a fost luată după două şedinţe cu uşile închise, în cameră de consiliu, şi şase amânări succesive, întinse pe durata mai multor luni.
Atât Parchetul, cât şi familia lui Gheorghe Ursu au făcut recurs la Înalta Curte şi au câştigat. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici
Angi Şerban, ridicată de poliţie pentru o postare pe Facebook
În ianuarie 2024, activista Angi Şerban, de la Corupţia Ucide, a fost ridicată de poliţie (de la altă adresă decât cea din buletin, de unde reiese faptul că activista a fost monitorizată), urcată în dubă şi dusă la secţie, unde a fost anchetată pentru o postare pe Facebook, în care critică intervenţia autorităţilor publice la protestul transportatorilor.
Intervievată la momentul respectiv de Epoch Times pe tema celor întâmplate, Angi Şerban a opinat că ceea ce i s-a întâmplat ei, şi nu doar ei – şeful Poliţiei Române a declarat că oamenii legii au deschis 24 de dosare penale pentru instigare în timpul protestelor fermierilor şi transportatorilor – este un abuz şi transmite un semnal extrem de periculos, având în vedere că autorităţile şi-au permis să facă asta chiar în an electoral.
Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici.
