Casa Albă atenţionează Iranul: SUA vor apăra Israelul

Washingtonul este gata cu orice preţ să nu admită apariţia de arme nucleare în Iran, a declarat vicepreşedintele SUA, Joe Biden. În acelaşi timp, premierul israelian Benjamin Netanyahu a îndemnat SUA să adauge la sancţiunile economice şi 'ameninţarea reală privind utilizarea forţei militare'. Cu toate acestea, Washingtonul şi Tel Avivul sunt deocamdată de părere că momentul pentru o intervenţie armată nu a sosit încă, dar că a rămas puţin timp pentru găsirea unei soluţii paşnice, notează, miercuri, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

'Nu dorim război. Dorim şi suntem deschişi negocierilor, însă toate variantele, inclusiv cea militară, rămân valabile', a declarat Biden în cadrul conferinţei 'Comitetului americano-israelian pentru afaceri publice' (AIPAC), desfăşurate săptămâna aceasta. Totodată, potrivit lui Biden, Iranul are tot mai puţin timp pentru a ajunge la un acord cu reprezentanţii comunităţii internaţionale.

Înainte de aceasta, declaraţii asemănătoare au fost făcute la Riad de către secretarul de stat al SUA, John Kerrry. Acesta a declarat că mai există timp pentru o soluţionare politică a problemei iraniene, cu condiţia ca 'iranienii să manifeste seriozitate' faţă de propunerea grupului celor şase, dată publicităţii la negocierile de la Alma Ata. 'Însă, negocierile nu se vor desfăşura doar de dragul negocierilor, ele nu trebuie să se transforme într-o modalitate de a trage de timp, ceea ce va face situaţia şi mai periculoasă', a subliniat Kerry.

La sfârşitul lui februarie, în Kazahstan s-a desfăşurat o nouă rundă de negocieri în format şase plus unu (cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU plus Germania şi reprezentanţi ai Iranului). Grupul celor şase a propus slăbirea sancţiunilor, cu condiţia ca Teheranul să oprească activitatea uzinei subterane pentru îmbogăţirea uraniului de la Fordo. Însă, şeful delegaţiei iraniene, Saeed Jalili, a declarat la acea dată că pentru închiderea acestei uzine nu există niciun temei. Noi consultaţii ar urma să aibă loc la începutul lui aprilie, precizează Nezavisimaia Gazeta.

În faţa participanţilor de la conferinţa AIPAC a mai susţinut un discurs, prin conexiune video, şi premierul israelian, Benjamin Netanyahu, care a declarat că Iranul continuă să-şi realizeze programul nuclear şi se apropie de 'linia roşie', însă deocamdată nu a trecut de ea. Prin 'linie roşie' Netanyahu înţelege momentul când Iranul va aduna o cantitate suficientă de uraniu îmbogăţit în proporţie de 20%, pentru a fabrica, după o îmbogăţire până la concentraţia necesară destinaţiei militare, o încărcătură pentru focoase nucleare. În septembrie 2012, luând cuvântul în faţa Adunării Generale a ONU, premierul israelian a atenţionat că un asemenea moment ar putea surveni deja în primăvara-vara anului curent.

Netanyahu a dat de înţeles că Israelul are în continuare o atitudine hotărâtă. 'Doar prin declaraţii sau doar prin sancţiuni Iranul nu poate fi oprit. Sancţiunile trebuie să fie combinate cu ameninţarea reală privind utilizarea forţei militare în cazul în care diplomaţia nu aduce rezultate. Poporul evreu ştie care este preţul lipsei de apărare în faţa pericolului distrugerii. Nu vom permite niciodată ca acest lucru să se repete', a declarat premierul israelian.

De altfel, în opinia experţilor, până la alegerile prezidenţiale din Iran, programate pentru iunie 2013, poziţia Teheranului este puţin probabil să se schimbe. O confirmare indirectă a acestei opinii poate fi considerată recenta declaraţie a lui Fereydoon Abbasi-Davani, şeful Organizaţiei Iraniene pentru Energie Nucleară. Acesta a declarat pentru mass-media că Iranul este pe cale de a finaliza producţia şi montarea a 3.000 de centrifuge de nouă generaţie la uzina pentru producere a uraniului din Natanz. Se consideră că acest lucru îi va permite Iranului să accelereze îmbogăţirea uraniului.

Între timp, potrivit mass-media americane, în relaţiile dintre Israel şi Administraţia americană a survenit o nouă etapă. A dispărut tensiunea care înainte s-a făcut simţită de-a lungul întregului prim mandat al lui Barack Obama. Principala cauză a respectivei tensiuni o constituia presiunea pe care Washingtonul o exercita asupra Tel Avivului în problema coloniilor din Cisiordania, pentru a obţine reluarea negocierilor israeliano-palestiniene. Preşedintele american era considerat activist antiisraelian şi chiar suspectat de antisemitism.

În timpul actualei conferinţe a AIPAC, Biden nu a menţionat deloc problema coloniilor evreieşti şi nu a spus nimic despre reluarea negocierilor cu palestinienii. În schimb, vicepreşedintele american nu s-a zgârcit în promisiuni conform cărora SUA vor continua să sprijine necondiţionat Israelul, politic şi financiar.

Nezavisimaia Gazeta consideră semnificativ faptul că luni, în ajunul conferinţei AIPAC, la Camera Reprezentanţilor din Congresul american a fost înaintat un proiect de lege elaborat împreună de democraţi şi republicani şi care proclamă Israelul 'principalul partener strategic' al SUA. Noua lege este menită să consolideze cooperarea dintre SUA şi Israel în cele mai diverse domenii, inclusiv acordarea unui ajutor militar anual, cooperarea în elaborarea sistemelor antirachetă, cercetările energetice şi securitatea cibernetică.