Cartea de Vineri sau cum îşi promovează românii din Marea Britanie ţara natală şi cultura: "Obiectivul nostru este educaţia, vrem să dăm mai departe"

În urmă cu cinci ani, în pandemie, când oamenii treceau prin trauma izolării şi fricii de necunoscut, o mână de români din Marea Britanie, membri ai comunităţii "DOR - Romanian Diaspora" a lansat un proiect ambiţios: Cartea de Vineri, sub a cărui egidă sunt prezentaţi autori români sau străini care au scris despre ţara noastră, "în ideea de a prezenta România prin toate faţetele posibile, ca pe o prismă."

Proiectul are trei componente:

1. Recomandare săptămânală de carte.
2. Interviuri sau discuţii lunare cu autori.
3. Ateliere de scriere creativă ad-hoc.

Printre cei invitaţi de-a lungul anilor la DOR se numără Cristian Preda, Mihai Buzea, Ramona Ursu, Radu Vancu, Carina Davidoiu, Dana Grigorcea, Ciprian Apetrei, Jan Cornelius, Oliver Jens Schmitt, Bogdan Suceava, Adora Casuneli, Dan Lungu, Patricia Furstenberg, Matei Gheboianu; Ioan T Morar, Miruna Cajvaneanu, Benedetto Coccia, Antonio Ricci, Elena Remigi, Suzana Guinart Miron, Rupert Wolfe Murray, Dr. Nicola Baird (pe marginea cărţii lui Tristan Tzara), Carmen - Francisca Banciu, Sara Jones, Alex Drace-Francis, Laurenţiu Iordache, Ada Rose (Onu Andreea), Howard Reich, Irina Georgescu, Bronwen Riley; George Dian Bălan. Valentina Glajar, Iolanda Costide (pe marginea lui Paul Neagu), Marian Ivan (pe marginea cărţilor Getei Brătescu), Dennis Deletant, Tom Gallagher, Nicolae Raţiu (pe marginea cărţii lui Ion Raţiu), Manuela Boatcă şi Anca Pârvulescu.

Cartea de vineri se regăseşte pe pagina de internet a DOR. Sorina Stallard, una dintre iniţiatoarele acestui proiect, a avut amabilitatea de a vorbi cu Epoch Times despre el.

Vă invităm să îi urmăriţi interviul:

Reporter: Cum v-a venit ideea proiectului Cartea de Vineri?

Sorina: Era în timpul pandemiei, acum 5 ani. Şi ne gândeam pur şi simplu la cum am putea să facem în aşa fel încât să popularizăm cumva, să aducem vizibilitatea mai mare României, fără să trebuiască să facem o campanie cu steguleţe şi cu insigne. Şi totul a pornit de la o discuţie între noi trei în DOR, cei trei directori, unde povesteam pur şi simplu lucrurile care ne-au hrănit din şcoală. Şi, printre altele, am aterizat asupra literaturii.

Şi am venit cu ideea, ok, scriitori români sunt foarte mulţi, uite, eu cunosc pe cutare, eu cunosc pe cutare, ceilalţi doi directori sunt din Timişoara, eu sunt din Ploieşti, avem educaţie diferită, pentru că sunt două regiuni diferite din ţară - şi accentul se pune diferit în cele două locuri, şi ne-am dat seama că şi între noi erau diferenţe mari de lucruri care ne-au hrănit şi ne-au educat.

Iar, pe de altă parte, eu am venit şi cu ideea cum ne văd străinii, cum ne văd cei care scriu despre România. Sunt atât de mulţi autori care au văzut România altfel, deci să ne vedem şi prin ochii lor. Şi aşa am venit cu acest concept al Cărţii de Vineri, unde, practic, prezentăm autori români, sau autori de oriunde care au scris sau au un interes în România, în ideea de a prezenta România prin toate faţetele posibile, ca pe o prismă.

Reporter: Cât de receptivi sunt scriitorii la invitaţiile voastre? Am văzut că aţi avut şi nume foarte cunoscute, cum este istoricul britanic Tom Gallagher care a publicat mai multe cărţi despre transformările politice, sociale şi istorice din România post-comunistă.

Sorina: Până acum, cel puţin pentru mine, incredibil, foarte receptivi. Majoritatea celor cu care am vorbit au răspuns pozitiv şi răsunător de pozitiv, aş putea să spun. Chiar dacă, mă rog, audienţa noastră nu este cea pe care ar putea-o oferi o editură sau un site specializat.

Ideea de a putea vorbi şi cu un grup de români din diaspora, care pe urma rămâne ca o amprentă digitală şi se răspândeşte şi continuă să crească, pare să fie un lucru bine-venit şi care convine. Deci, discuţiile cu majoritatea persoanelor au fost întotdeauna pozitive. Avem, de exemplu, persoane care au fost mai mult de o dată: Radu Vancu, Mihai Buzea, Ramona Ursu sunt trei care îmi vin în minte acum, care au fost de cel puţin două ori.

Reporter: Ce vă motivează să mergeţi mai departe cu demersul acesta? A început în pandemie, iată că au trecut nişte ani. Suntem în cu totul alt context, mai ales geopolitic vorbind. Toată lumea este foarte ocupată. Voi continuaţi să mergeţi mai departe pe linia asta. De ce?

Sorina: Pe măsură ce am descoperit autorii, am văzut cât de multă variaţie există. Nivelul educaţiei în rândul cetăţeanului român - că e vorba de cel din România sau că e vorba de cel din diaspora, nu contează - nivelul educaţiei este destul de scăzut, din păcate.

Noi nu ne propunem să fim educatori, pentru că nu este locul nostru, dar ne propunem să învăţăm alături de cei care vor să înveţe cu noi. Şi este important să o facem din surse cât se poate de variate şi cât se poate de clare şi sigure. Dacă ar fi să mă întrebi, material există să continuăm pe linia asta, cel puţin în următorii cinci ani de zile, fără probleme. În afară de asta, majoritatea autorilor români continuă să scrie şi să scrie în abundenţă, deşi nu neapărat toată lumea mai cumpără cărţi. Dincolo de asta, noi ne-am şi diversificat putin.

Deci poate că ar fi bine să înţeleagă lumea şi formatul. Avem două chestii mari pe care le facem. Săptămânal propunem o revizie de carte şi o recomandare de carte sub forma unei poze şi a unui text, după care, lunar facem aceste interviuri live cu autorul. Ultimul a fost, de exemplu, cu Manuela Boatcă şi Anca Pîrvulescu pe un subiect care ne-a mirat foarte mult, pentru că îl descoperisem la rândul nostru cu puţin înainte de a fi scris dânsele cartea - Creolizing the Modern este cartea care urmează să fie tradusă şi în română.

Dar ne-am extins şi începam să ne gândim şi la crearea unor ateliere de scris creativ împreună cu autorul. Primul l-am făcut cu Carmen Francesca Banciu. A fost o colaborare cu Universitatea din Birmingham, care este extrem de deschisă la conceptul Cărţii de Vineri şi care ne-a propus o colaborare printr-o iniţiativă pe care ei o au local, se numeşte Culture Forward, unde ei vor absolut ca acest concept al Cărţii de Vineri să fie cât se poate de bine cunoscut în zona de aici.

În afară de faptul că este o iniţiativă care este, din punctul nostru de vedere, folositoare pentru români şi pentru educaţie, pare să fie apreciată şi de străini, pentru că este rulat şi în limba engleză, şi o adoptă, pur şi simplu, ca parte a diversităţii care este aici şi a faptului că vor să ne cunoască mai bine, vor să fim parte din ei în acelaşi timp în care ei ne cunosc pe noi.

Reporter: Care este motorul care vă face pe voi, grupul vostru, ca oameni din diaspora, să vă rupeţi din timpul vostru să faceţi lucruri pentru ţară Aveţi vieţile voastre acolo, vă câştigaţi traiul, sunteţi ocupaţi, totuşi investiţi timp în lucruri care folosesc românilor, atât celor de acasă cât şi celor de acolo. De ce? Care e în imboldul vostru? Sau al tău, ca să nu vorbeşti în nume colectiv.

Sorina: În ceea ce priveşte DOR obiectivul principal este educare continuă, prin orice mijloace. Asta ne defineşte. Şi asta înseamnă absolut tot ce atinge viaţa unui cetăţean, că este de aici sau că este de acolo, nu contează.

În ceea ce mă priveşte, mi se pare normal, atât timp cât am învăţat anumite lucruri, să dau mai departe. Deci e un concept simplu de omenie, altruism, ceva de genul ăsta, unde să împart cu cel de lângă mine ceea ce am primit la rândul meu. Nu e nimic extraordinar.

Şi în ceea ce priveşte felul în care suntem văzuţi ca diasporeni, poate că, cumva, noi ne-am obişnuit să fim folosiţi în discursurile publice, în folosul sau în pofida unuia sau altuia. Şi, ca atare, nu mai dăm neapărat atenţie acestor chestii. Majoritatea oamenilor cu care am vorbit şi care fie s-au implicat ca voluntari, fie au dorit să lucreze împreună cu noi la diverse iniţiative, asta au spus: că au ajuns la o situaţie unde se simt bine, îşi câştigă un trai decent şi vor să dea înapoi fie semenilor lor, fie societăţii din care fac parte.

Reporter: Ultima întrebare care nu are legătură neapărat directă cu subiectul, Cartea de Vineri. Cum vezi tu de acolo ce se întâmplă acum acasă? Toate turbulenţele prin care trecem, Călin Georgescu, anularea alegerilor, frica ce domneşte în societate că ne-am putea trezi din nou sub influenţa rusă. Cum percepi ce se întâmplă?

Sorina: Este un subiect foarte dificil. Din punctul meu de vedere - şi am lucrat la o investigaţie împreună cu Andra Martinescu şi Alina Nicoleta Balaţchi pe subiectul acesta de propagandă şi dezinformare în timpul alegerilor - revenim la acelaşi punct: nivelul de educaţie şi nivelul de absorbţie a informaţiilor.

Percepţia este aceea de foarte mult zgomot şi incapacitatea persoanelor de a reuşi să mai găsească un sens în ceea ce se întâmplă. Este mult, mult prea mult zgomot pe scena românească de prea mult timp. O persoană care trece printr-o perioadă de stres de mai mult de şase luni de zile este o persoană care nu mai face faţă lucrurilor într-un mod normal. Or, România a trecut printr-o perioadă de stres de cel puţin şaptezeci de ani. Este imposibil să nu fie lucrurile aşa cum sunt. Şi nu contribuim nici noi, nici fiecare dintre noi, dacă nu insistăm pe a spune lucrurile aşa cum sunt, de a ne informa înainte de a da o informaţie mai departe, de a ne asigura că informaţia respectivă provine din surse ok. Şi aici e foarte greu.

Pentru că în contextul social media şi în contextul actual, când toată lumea este frenetică, aproape isterică şi speriată şi aşa mai departe, totul este preluat citind un titlu, citind un lucru care ne-a agăţat ochiul, fără să ne mai interesăm şi să mai verificăm sursele de unde provin acele informaţii şi aproape nevoit, dăm mai departe chestii care nu sunt adevărate.