“Carta Spionajului” oferă puteri nelimitate agenţiilor britanice

Această nouă legislaţie crează un cadru legal ce autorizează guvernul să pătrundă forţat în dispozitive, reţele şi servicii şi să creeze baze de date complexe ce includ informaţii personale referitoare la toţi cetăţenii britanici.

Motivaţia ar fi nu numai aşa-numita luptă împotriva terorismului, ci şi iniţiativa de taxare la nivel global a britanicilor.

Analiştii susţin că noua legislaţie Investigatory Powers Bill (IP Bill) reprezintă o vânătoare de bani şi nu de terorişti.

“Carta spionajului” cere ca firmele şi companiile de Internet, telefonie mobile şi aplicaţii în comunicaţii să stocheze date de acces timp de 12 luni şi să permită autorităţilor să le acceseze oricând doresc. Acele date vor include tot ceea ce caută o persoană pe Internet, precum şi discuţiile telefonice şi mesajele text ale utilizatorilor.

Mai tulburător, agenţiile de securitate vor fi capabile să forţeze companiile să decripteze datele, evitând astfel confruntări de genul scandalului cu smartphoneul Apple din SUA, care ar fi fost deblocat până la urmă de o companie din Israel.

Pentru a pune capac la toate acestea, agenţiile de informaţii vor putea să impună limitări asupra utilizării criptării de tipul end-to-end.

Pentru prima dată serviciile de securitate britanice vor fi capabile să hackuiască computere, reţele de calculatoare, dispozitive mobile, servere şi multe altele pe baza planurilor propuse. Practica este numită elegant interferare cu echipamentele şi este detaliată în capitolul 2 al IP Bill.

Autorităţile vor putea descărca date de pe un telefon mobil care este furat sau lăsat fără supraveghere, sau vor avea libertatea de a instala pe laptopuri programe care vor monitoriza fiecare cuvânt tastat.

“Operaţiunile mai complicate de interferare cu echipamentele ar putea implica exploatarea vulnerabilităţilor existenţe în programe pentru a obţine controlul asupra dispozitivelor sau reţelelor cu scopul extragerii de la distanţe ale unor materiale sau a monitorizării utilizatorului unui dispozitiv”, conform unei versiuni temporare a prevederilor noii legislaţii.

Noile puteri vor fi disponibile în rândul forţelor de poliţie şi serviciilor de informaţii, dar tribunalele trebuie să emită mandate pentru ca hăckuirea dispozitivelor şi reţelelor să aibă loc.

Pentru cei care nu locuiesc în Marea Britanie dar care au intrat în atenţia agenţiilor de securitate britanice, posibilitatea de a fi hăckuiţi de autorităţi creşte. Echipamentele folosite vor permite autorităţilor să desfăşoare operaţiuni de hacking la scară mare.

Datele pot fi colectate de pe un număr mare de dispozitive într-o locaţie specifică. Conform versiunii neoficiale a IP Bill, o regiune străină (fără a menţiona mărimea acesteia) unde se suspectează că se desfăşoară activităţi de natură teroristă ar putea de asemenea să fie vizată, de exemplu. Ca urmare, este probabilă stocarea stil NSA, a multor persoane nevinovate.

Agenţiile de securitate şi informaţii trebuie să ceară un mandat din partea Secretarului de Stat şi doar ele pot să efectueze operaţiuni de hacking la scară mare.

Pentru a ajuta la monitorizarea noilor puteri, guvernul britanic va introduce noi posturi pentru aprobarea mandatelor şi pentru gestionarea problemelor care ar putea lua naştere după oferirea acestor permisiuni. Comisarul pentru Investigarea Puterilor (CIP) şi comisarii judiciari vor fi numiţi de premier.

CIP va fi un judecător senior şi susţinut de alţi judecători de rang înalt. “CIP va audia plângerile şi va desfăşura investigaţii”, conform guvernului. “Comisarul va raporta public şi va face recomandări asupra descoperirilor sale. În plus, el va oferi clarificări, atunci când este nevoie, asupra utilizării corespunzătoare a puterilor de investigare”, conform IP Bill.

Pe baza IP Bill, serviciile de securitate şi forţele de poliţie vor putea să acceseze date privind comunicaţiile, atunci când au nevoie de ele în investigaţii. Acest lucru înseamnă că tot ceea ce face o persoană pe Internet va fi stocat timp de 12 luni.

Furnizorii de servicii de comunicaţii, care includ totul de la companii de Internet şi servicii de mesagerie până la servicii poştale, vor trebui să stocheze metadate privind comunicaţiile desfăşurate prin intermediul serviciilor lor.

Pe lângă stocarea datelor privind comunicaţiile, agenţiile de informaţii vor putea de asemenea să obţină şi să folosească baze masive de date personale. Aceste seturi de date în masă includ o “majoritate dintre cetăţenii” care nu sunt suspectaţi de comiterea vreun infracţiuni dar care au fost incluşi în colecţia de date. Aceste baze de date vor fi create dintr-o varietate de surse.