Carnavalul de la Veneţia îşi deschide porţile
Vineri, 13 februarie, tradiţionalul Carnaval de la Veneţia îşi deschide porţile.
Organizatorii au decis să păstreze şi anul acesta aceeaşi temă "Sensation 6 Sensi x 6 Sestieri", pentru a pune în valoare personalitatea fiecăruia dintre cele şase cartiere ale oraşului: Cannaregio, Santa Croce, Dorsoduro, San Marco, Castello şi San Polo.
La invitaţia oficială a Primăriei veneţiene, România este prezentă pentru a doua oară la Carnavalul de la Veneţia. Vor fi organizate manifestări culturale menite să reprezinte specificul românesc în Cetatea Dogilor. Artiştii români vor susţine concerte de muzică populară, dar şi jazz, spectacole de teatru, expoziţii, parade.
În marja carnavalului, la 10 februarie, La Noua Galerie a Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia, a fost vernisată expoziţia artistei Irina Ciurea intitulată "Ea la oglindă", ce propune o recompunere a recuzitei de gală specifică celebrului carnaval: măşti, corsaje, peruci, accesorii. Irina Ciurea a absolvit Universitatea de Arte din Bucureşti, secţia sculptură, urmând apoi o bursă de studiu la Accademia di Brera din Milano. Expoziţia va rămâne deschisă publicului până la 24 februarie, ziua în care carnavalul îşi închide porţile.
Măştile sunt ceea ce fac carnavalul unic, special, la fel cum gondolele conferă aerul de poveste Veneţiei. Măşti reprezentând personaje din commedia dell'arte sau măşti sinistre, măşti colorate şi strălucitoare, costume de epocă, muzică de viori, săli de bal, focuri de artificii fac din acest eveniment unul cu totul aparte. Francezii, germanii şi britanicii sunt turiştii cei mai numeroşi, dar şi cei mai cheltuitori.
Istoria Carnavalului de la Veneţia începe în 1162, iar primul document scris care atestă această manifestare datează din 1268, fiind menţionată folosirea măştilor. Carnavalul a luat o mare amploare în secolul al XVIII-lea, când tineri bogaţi din întreaga Europă veneau să se distreze la Veneţia. Carnavalul a fost autorizat printr-un act emis de Senatul Republicii în 1296, în care se stipula că toată lumea are dreptul la distracţie înainte de lăsatul secului pentru Postul Crăciunului. În 1930, Mussolini a interzis carnavalul. Abia în 1979, un grup de veneţieni iubitori ai acestui oraş au hotărât să reînvie tradiţia. Ulterior, carnavalul şi măştile veneţiene au devenit un simbol al Cetăţii Dogilor şi o atracţie pentru turiştii din întreaga lume.
