Care sunt propunerile UDMR pentru revizuirea Constituţiei

Un document cu propunerile Uniunii pentru revizuirea Constituţiei a fost adoptat sâmbătă, la finalul Congresului UDMR de la Miercurea Ciuc, de către participanţi.

În document se recomandă o clauză care să ofere posibilitatea reglementării legislative a autonomiei culturale şi condiţii constituţionale pentru constituirea unor regiuni cu statut special.

În plus, se recomandă ca, pe lângă limba română, în unele regiuni limbile minorităţilor naţionale să poată fi utilizate ca limbă oficială, potrivit documentului adoptat de UDMR.

"Recomandăm o clauză constituţională care să ofere posibilitatea reglementării legislative a autonomiei culturale şi condiţii constituţionale pentru constituirea unor regiuni cu statut special. Am recomandat ca, pe lângă limba română, în unele regiuni, limbile minorităţilor naţionale să poată fi utilizate ca limbă oficială. Recomandările noastre se referă în primul rând la situaţia constituţională şi de drept civil a comunităţii noastre etnice: recomandăm din nou radierea conceptului statului naţional. Consemnarea caracterului naţional al statului în Constituţie este un anacronism care, cu toate că nu poate fi interpretat în termeni juridici, poate servi drept bază unor măsuri discriminatorii împotriva minorităţilor etnice sau respingerii unor creanţe îndreptăţite ale minorităţilor. Recomandăm totodată că legea să recunoască minorităţile naţionale ca elemente constitutive ale statului, pentru că acest principiu constituţional poate crea egalitatea reală în drepturi nu doar între indivizi ci şi între comunităţi, în primul rând între majoritatea română şi naţionalităţile istorice de pe teritoriul României, conform celor stipulate în Declaraţia de la Alba Iulia din 1918", relevă documentul citat.

Mai mult, UDMR recomandă folosirea liberă a simbolurilor naţionale şi specifice comunităţilor, considerând că orice limitare a acestora "reprezintă o încălcare a normelor şi exerciţiului internaţional în domeniul drepturilor omului şi a valorilor europene".

"Avem nevoie de o Constituţie care să includă valorile comunităţii noastre maghiare. Suntem convinşi de faptul că relaţia interetnică bazată pe egalitate lingvistică, culturală, religioasă şi naţională este interesul întregii societăţi din România, iar Constituţia trebuie să garanteze acest fapt. Este important ca modificarea Constituţiei să aibă un veritabil sens şi ca procesul să nu rămână doar o încercare de a ne adapta unor aşteptări externe. Pe de altă parte, trebuie să evităm orice intenţie din partea coaliţiei de guvernare, cu o majoritate de peste două treimi, de a-şi urma propriile interese în alcătuirea noii Constituţii", se mai precizează în document.

Pe de altă parte, în pachetul de recomandări al UDMR pentru modificarea Constituţiei mai figurează Parlamentul bicameral, "cu o mai raţională distribuire a competenţelor între cele două camere", dar şi că legea fundamentală "să declare principiul proporţionalităţii etnice în administraţia locală şi centrală, în instituţii descentralizate şi în unităţi militarizate".

"Recomandăm radierea posibilităţii ordonanţelor guvernamentale de urgenţă şi a asumării răspunderii de către Guvern pentru proiecte legislative. Recomandăm drepturi decizionale mult mai ample pentru autorităţi locale, cu implementarea integrală a principiului subsidiarităţii. Recomandăm includerea în Constituţie a faptului că statul reacţionează faţă de orice discurs al urii, orice instanţă a antisemitismului, a atacului împotriva etniei maghiare", se mai menţionează în document.

Uniunea nu solicită doar modificarea Constituţiei, ci pledează pentru o reformă a legii fundamentale, fiind nevoie de "regândirea întregii structuri, luând în considerare valori sociale, politice şi juridice specifice secolului XXI şi aplicând unele soluţii noi în domeniul dreptului civil şi al administraţiei centrale".

La al XI-lea Congres al UDMR desfăşurat sâmbătă la Sala Sporturilor din Miercurea Ciuc, au participat peste 1.000 de persoane, acesta fiind cel mai mare congres din istoria Uniunii.

Printre participanţi s-au numărat peste 770 de delegaţi ai filialelor teritoriale, precum şi liderii principalelor partide din România şi Ungaria, iar ca invitaţi au participat şi preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, liderul PNL, Crin Antonescu, preşedintele PDL, Vasile Blaga, liderul Partidului Forţa Civică, Mihai Răzvan Ungureanu, dar şi politicieni din Ungaria.