Carantinele din China ajung să lovească aproape 170 de milioane de locuitori, Beijing-ul închis şi el pe cartiere

Shanghai, 28 martie 2022
Shanghai, 28 martie 2022 (Hector Retamal/AFP via Getty Images)

China a introdus măsuri de izolare în cele mai mari oraşe ale sale, Beijing şi Shanghai - oraşe de mare calibru, care alimentează o mare parte din economia naţiunii - evoluţie care reprezintă o încercare fără precedent de a elimina focarele de Covid-19, transmite CNN.

Shanghai se află în centrul celui mai recent focar, raportând peste 10.000 de cazuri noi pe zi - datele fiind cele oficiale ale regimului chinez, cunoscut pentru falsele sale raportări.

Autorităţile au răspuns cu un blocaj la nivel de oraş care a durat săptămâni, introducând în carantină aproape toţi cei 25 de milioane de locuitori ai centrului financiar, cândva plin de viaţă, care s-au trezit arestaţi în casele sau cartierele lor.

Între timp, oficialii de la Beijing au început testarea în masă, au închis şcoli şi au impus blocări punctuale asupra unor clădiri rezidenţiale pentru a controla infecţiile.

Aceste acţiuni au stârnit temeri faţă de o izolare mai largă, similară cu cea din Shanghai.

Pe tot parcursul pandemiei, China a încercat o strategie strictă numită "zero-Covid", care foloseşte carantine draconice, teste în masă şi închiderea graniţelor pentru a controla răspândirea virusului.

Cu toate acestea tulpina Omicron, extrem de infecţioasă, a pus sub semnul întrebării sustenabilitatea acestei strategii, virusul răspândindu-se în diferite oraşe şi provincii mai repede decât îl poate stăvili chiar regimul totalitar al Chinei.

Autorităţile impun acum carantine totale sau parţiale în cel puţin 27 de oraşe din întreaga ţară, aceste restricţii afectând până la 165 de milioane de oameni, conform calculelor presei mainstream.

Numărul cazurile din China au început să crească în martie, ajungând rapid să devină cea mai gravă criză pe care a cunoscut-o regimul de la Beijing, de la focarul iniţial din Wuhan, apărut la sfârşitul anului 2019.

Provincia Jilin din nord-est a fost puternic lovită în primele etape ale noului val de infecţii. Autorităţile au pus capitala provinciei - Changchun - un centru industrial, sub izolare strictă la nivelul întregului oraş pe 11 martie, iar oraşul Jilin din apropiere a avut aceeaşi soartă pe 21 martie.

Joi, autorităţile din Changchun şi oraşul Jilin, care au o populaţie combinată de peste 13,5 milioane de locuitori, au declarat că vor începe în curând să ridice treptat carantinele, deşi rămâne neclar cum va arăta acest proces sau în ce condiţii li se permite oamenilor să iasă din case.

De atunci, autorităţile au impus carantine în multe alte oraşe mari, inclusiv centrul economic principal Shenzhen, în martie, deşi unele dintre aceste măsuri au fost ridicate de atunci.

Shanghai, care a înregistrat peste jumătate de milion de cazuri de la 1 martie, a impus o blocare eşalonată la sfârşitul lunii martie. Nereuşind să stăvilească focarul, autorităţile au extins măsurile impunând o carantină completă la nivel de oraş până la sfârşitul lunii.

Unele cartiere pot începe să relaxeze măsurile de izolare dacă nu raportează niciun caz în două săptămâni, au declarat miercuri autorităţile din Shanghai, dar libertatea oferită este slabă şi marcată de ameninţarea cu reimpunerea carantinei la primul caz local este detectat.

La Beijing, o campanie de testare în masă a acoperit aproape 20 de milioane de locuitori - aproximativ 90% din populaţia oraşului. O altă rundă de teste la nivel de oraş este planificată pentru 27-30 aprilie.

Carantinele punctuale decretate în districtul Chaoyang din Beijing în această săptămână au interzis locuitorilor din 13 clădiri să-şi părăsească apartamentele, iar rezidenţilor altor 33 de clădiri să-şi părăsească ansamblurile rezidenţiale.

Capitala Chinei a închis joi şcoli în multe dintre cele mai populate cartiere ale sale. Mai multe spitale majore au anunţat, de asemenea, că se închid, iar un număr tot mai mare de locuri de divertisment, inclusiv cinematografe, au fost, de asemenea, închise.

Carantine drastice - complete sau la nivel de cartier - sunt în vigoare în peste douăzeci de oraşe, inclusiv Hangzhou, cu 12,2 milioane de oameni; Suzhou - 12,7 milioane de oameni; şi Harbin - 9,5 milioane de oameni. Zonele afectate cuprind 14 provincii, de la îndepărtata provincie Heilongjiang de nord-est până la sudul Guangxi şi provincia muntoasă vestică Qinghai.

O mare parte a carantinei din Shanghai a fost caracterizată de haos şi disfuncţionalităţi, declanşând proteste locale numeroase şi temeri în celelalte oraşe.

Mulţi rezidenţi s-au plâns de lipsa de alimente, lipsa accesului medical, condiţiile precare în taberele de carantină improvizate şi măsuri greu de suportat, de exemplu separarea copiilor infectaţi de părinţii lor.

În martie, o asistentă medicală în afara serviciului din Shanghai a murit după ce a fost respinsă de o secţie de urgenţă a propriului spital, care era închisă pentru dezinfecţie. La începutul lunii aprilie, un lucrător din domeniul sănătăţii a linşat un căţel de rasă corgi, după ce proprietarul său a fost testat pozitiv pentru Covid, omorul fiind surprins de camere video. Săptămâna trecută, muncitorii au spart uşa casei unei femei de 92 de ani la primele ore ale dimineţii pentru a o duce cu forţa în carantină.

Aceste poveşti şi multe altele au devenit virale pe reţelele sociale chineze, stârnind proteste rare online.

Incidente similare au fost raportate şi din alte părţi ale Chinei. În martie, studenţii de la o universitate închisă din oraşul Jilin au cerut ajutor, spunând că au fost lăsaţi să se descurce singuri fără provizii de bază. Tot în martie, unii locuitori din Changchun se luptau să obţină îngrijiri medicale pentru boli non-Covid, cum ar fi cancerul sau afecţiunile renale, spitalele refuzând pacienţii obişnuiţi.

Aceste incidente - în special în Shanghai, considerat cel mai modern şi cosmopolit oraş din China - i-au pus pe oameni din alte oraşe în alertă maximă.

Deşi Beijingul nu a restricţionat încă mişcarea oamenilor în afara zonelor desemnate de mare risc, mulţi rezidenţi - temându-se că va urma o carantină mai largă - au început să cumpere alimente în această săptămână, formând cozi lungi la casele supermarketurilor şi golind rafturile.

Blocajele şi restricţiile au dat o lovitură masivă activităţii comerciale şi industriale, în special în oraşe importante din punct de vedere economic, precum Shanghai şi Shenzhen.

Şomajul a atins un maxim în ultimele 21 de luni, în martie. Multe companii au fost forţate să suspende operaţiunile în mai multe locaţii, inclusiv producătorii de automobile Volkswagen şi Tesla şi fabrica de asamblare a telefoanelor iphone - Pegatron. Moneda chineză, yuanul, a căzut rapid în această săptămână, coborând la cel mai scăzut nivel din noiembrie 2020.

Există semne că şi liderii chinezi sunt nervoşi. În martie, liderul comunist Xi Jinping a spus că guvernul trebuie să „minimizeze impactul epidemiei asupra dezvoltării economice şi sociale”.

Marţi, Xi Jinping a cerut un efort „total” de reclădire a infrastructurii pentru a promova creşterea , un lucru neobişnuit pentru liderul chinez, care rareori îşi prezintă planuri economice detaliate, lăsând de obicei acest lucru în seama premierului Li Keqiang.

Guvernul chinez este „conştient de daunele aduse economiei”, a declarat Jörg Wuttke, preşedintele Camerei de Comerţ a Uniunii Europene din China, la începutul acestei luni. El a citat o întâlnire privată cu un minister chinez, dar a refuzat să numească oficialul.

„Sunt îngrijoraţi de şomaj”, a adăugat el. „Sunt îngrijoraţi că firmele străine se duc în altă parte”.

În ciuda furiei în creştere faţă de carantinele haotice şi a numărului de decese care a rămas relativ scăzut până la acest ultim focar, autorităţile şi mass-media de stat au indicat că politica Beijing-ului de zero-Covid nu se va schimba prea curând.

Situaţia gravă din Shanghai „subliniază necesitatea de a rămâne la politica dinamică zero-Covid”, a declarat miercuri publicaţia Global Times, portavocea Partidului Comunist Chinez.

„Dacă Shanghai, dotat cu cel mai bun sistem medical din ţară, are nevoie urgentă de ajutor pentru că se confruntă cu un număr tot mai mare de cazuri grave, cine va fi acolo pentru a oferi ajutor dacă şi alte părţi ale Chinei trebuie să lupte împotriva atacului coronavirusului?”

Există câteva motive pentru care China se ţine atât de îndârjit de zero-Covid. Mulţi lideri şi oameni de ştiinţă chinezi şi-au exprimat îngrijorarea că reducerea restricţiilor ar putea permite virusului să se extindă la nivel naţional, provocând potenţial o creştere a numărului de infecţii şi decese şi copleşind sistemul de sănătate, mai ales având în vedere ratele de vaccinare întârziate în rândul persoanelor în vârstă.

În timp ce China şi-a concentrat resurse masive pe dezvoltarea şi fabricarea de vaccinuri produse intern, nu a reuşit să se asigure că acestea au ajuns la populaţia în vârstă. Acum, deoarece autorităţile s-au bazat pe faptul că ratele mortalităţii în ţară vor rămâne scăzute, nu au de ales decât să recurgă la carantine draconice pentru a-i proteja pe cei vulnerabili.

Există, de asemenea, un element politic. Guvernul central a indicat frecvent numărul scăzut de morţi - publicat oficial - ca dovadă a eficacităţii strategiei sale şi pentru a clama superioritate faţă de guvernele occidentale.

Xi Jinping a reiterat personal sprijinul pentru "zero-Covid" pe tot parcursul pandemiei, susţinând anul trecut că politica arată angajamentul Chinei de a salva „fiecare viaţă umană”, ridicând mult responsabilităţile guvernului, care se luptă acum să reducă focarele, să susţină economia şi să lupte împotriva nemulţumirii publicului.

Pentru Xi Jinping, criza multiplă survine într-un moment deosebit de sensibil, la doar câteva luni înainte de momentul în care va trebui să obţină aprobarea pentru al treilea mandat la cârma Partiului - o cerere fără precedent de la Mao Tsedun încoace.