Candidaţi la Primăria Capitalei, despre clădirile abandonate. Nu există o corespondenţă între clădiri şi proprietari

Întrebaţi sâmbătă cum vor aborda problema clădirilor abandonate din Bucureşti - multe dintre ele de patrimoniu -, Daniel Barbu, Nicuşor Dan şi Robert Turcescu, prezenţi la Forumul Candidaţilor la Primăria Capitalei organizat de Reţeaua Civică Bucureşti (RCB), iniţiativă ce reuneşte în prezent 13 grupuri civice, şi de Centrul de Resurse pentru participare publică (CeRe), aceştia au răspuns următoarele.

Potrivit lui Robert Turcescu, în primul rând se impune inventarierea acestor clădiri, urmând ca apoi Primăria să discute cu proprietarii, iar dacă nu se poate stabili un dialog sau acesta nu dă rezultate, se poate trece la amenzi şi chiar soluţii mai drastice.

"În primul rând e necesară invetarierea lor (a clădirilor şi terenurilor virane), după care e nevoie de o legătură cu proprietarii, unii sunt fantomă. Cred că Primăria nu are o astfel de gestiune. Pe lângă clădiri aş aborda şi terenurile, e aceeaşi situaţie. Există terenuri retrocedate pe care e o junglă urbană la propriu.

Trebuie găsiţi proprietarii, văzuţi dacă pot suporta reabilitarea, întrebaţi ce au de gând, dialogul să ducă la stabilirea unor termene şi dacă proprietarii nu au bani să găsim o soluţie pentru ca Primăria să poată face o ofertă de cumpărare a clădirilor, unde pot fi înfiinţate creşe, grădiniţe, instituţii publice. Când nu se poate stabili acest dialog, se poate trece la amendare şi apoi la confiscarea dreptului de reabilitare a acestei clădiri măcar la nivel de faţadă", a declarat Turcescu.

La rândul său, Daniel Barbu a afirmat că se impun două tipuri de soluţii, una ţinând de schimbarea legislaţiei, alta de Primăria Capitalei.

"Este nevoie de o modificare a legii patrimoniului şi a codului civil. Mulţi cetăţeni încă nu înţeleg că proprietatea vine cu sarcină, cu responsabilitate, cu obligaţii şi nu îşi asumă obligaţia faţă de propria proprietate. Bucureştiul e paradisul terenurilor abandonate unde ADP-ul nu poate intra căci nu poate presta pentru persoane private pe bani publici.

Trebuie modificări ale legii care să permită exproprierea terenurilor sau clădirilor patrimoniale, cu compensaţie redusă, scăzând din compensaţie neglijenţa proprietarului", a declarat Barbu, adăugând că el a iniţiat un proiect în acest sens însă i s-a explicat că statul nu are destui bani pentru a deveni proprietar.

În al doilea rând, la nivel de municipalitate să se gândească zone prioritare de reabilitare a ţestului urban, şi pe măsură ce acestea sunt aprobate de Consilul General, să se treacă la exproprieri.

Expert în probleme de urbanism, în calitate de şef de ONG ce a luptat pentru salvarea patrimoniului construit al Capitalei, Nicuşor Dan a reamintit că pe chestiunea proprietăţii nu există o corespondenţă între imobil şi proprietar, practic nu se ştie cui aparţin toate imobilele şi terenurile.

"Trebuie să avem o hartă a construcţiilor pe care nu o avem şi trebuie să facem corespondenţa cu informaţia pe care o au pe de o parte cei de la cartea funciară cu cele deţinute de direcţiile de impozite şi taxe şi să avem corespondenţă între imobile şi proprietari", a declarat Dan.

Preşedintele USB a mai explicat că multe dintre clădirile abandonate sunt în zonele centrale iar proprietari sunt victimele unor presiuni imobiliare speculative care se pot rezolva însă foarte simplu prin regulamentul privind zonele protejate. Dan a subliniat că peste tot în lume ca să locuieşti într-o clădire din zona istorică plăteşti mai mult decât să locuieşti în alte zone şi trebuie oferite garanţii pentru proprietari că zonele istorice nu se vor schimba. Astfel, pe de o parte, zonele istorice vor fi protejate iar proprietarii de clădiri/trenuri în zone istorice nu vor mai fi victime ale speculei imobiliare dacă acolo nu se va putea construi.