Canadian condamnat la moarte în China pentru trafic de droguri

Aşa cum era de aşteptat în mare parte după ce un tribunal chinez a decis luna trecută rejudecarea cetăţeanului canadian Robert Schellenberg pentru trafic de droguri, acesta a fost condamnat la moarte pentru presupusa introducere ilegală în China a unei “cantităţi enorme de droguri”. Anterior, el fusese condamnat la 15 ani închisoare.

Se presupune că această sentinţă dură, precum şi arestările lui Michael Kovrig şi Michael Spavor pentru acuzaţii vagi privind ameninţarea securităţii naţionale (o investigaţie aparent este în desfăşurare, potrivit oficialilor comunişti chinezi), este o reacţie la arestarea în Canada a directorului financiar al Huawei, Meng Wanzhou, fiica fondatorului gigantului chinez în telecomunicaţii, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

Numai câteva detalii au ajuns în mass media cu privire la cazul lui Schellenberg în afară de faptul că el a fost arestat în 2014, cu mult timp înaintea izbucnirii disputei legate de Huawei. Potrivit informaţiilor, diplomaţii canadieni au lucrat la acest caz împreună cu guvernul chinez. Rejudecarea a fost cerută după ce procurorii chinezi au susţinut că sentinţa de 15 ani de închisoare este prea blândă.

Ziarul canadian Globe and Mail a publicat la sfârşitul săptămânii trecute remarcile membrilor familiei lui Schellenberg, care au susţinut că se tem de faptul că viaţa acestuia este folosită ca monedă de schimb în disputa internaţională.

“Nu există nicio îndoială că îl folosesc ca pe un pion”, a precizat Lauri Nelson-Jones, mătuşa lui Schellenberg, într-un interviu.

Un expert în legislaţie chineză a afirmat că, de fapt, cazul lui Schellenberg este “aproape cu siguranţă manipulat”, deşi “într-o manieră mult mai subtilă din punct de vedere al legii decât în alte cazuri. [Cazul] va aplica presiune pe Canada dar, deoarece acesta se derulează de ceva timp, chinezii au o apărare legală mai plauzibilă”.

Procesul lui Schellenberg şi condamnarea lui au durat patru ani, însă rejudecarea şi cea de-a doua condamnare a durat doar două săptămâni.

Meng Wanzhou, arestată în Canada în 1 decembrie 2018 şi eliberată ulterior pe cauţiune, este acuzată că ar fi indus în eroare în mod conştient diverse bănci în legătură cu relaţia companiei chineze cu “partenerul” său Skycom din Hong Kong, pe care Reuters l-a expus pentru încălcarea sancţiunilor impuse de SUA prin facilitarea de vânzări către companii iraniene.

Arestarea lui Meng şi condamnarea la moarte a canadianului Schellenberg au avut loc în condiţiile în care Casa Albă ar putea lua în considerare un ordin executiv care va interzice companiilor americane să folosească echipamente produse de Huawei şi ZTE, susţinând că ambele companii lucrează la comanda guvernului chinez şi că echipamentele lor ar putea fi folosite pentru a spiona cetăţeni americani. Ordinul va invoca legea International Emergency Economic Powers pentru a cere Departamentului american al Comerţului să interzică achiziţionarea echipamentelor de la producătorii de telecomunicaţii care ar putea ameninţa securitatea naţională.

Compania Huawei, unul dintre cei mai cunoscuţi producători de echipamente de comunicaţii, este şi cea mai controversată. Ascensiunea a fost presărată cu scandaluri, primul de talie internaţională având loc în 2003, când compania Cisco a dat în judecată concernul chinez pentru că i-a furat tehnologia. De atunci, Huawei a fost bănuită în nenumărate rânduri de spionaj în favoarea regimului comunist chinez, primind interdicţii de participare la licitaţii guvernamentale în mai multe ţări anglo-saxone, pe motiv de securitate.