Cabinetul Ungureanu se confruntă cu prima moţiune de cenzură de la învestitură

Moţiunea de cenzură "Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!", iniţiată de Opoziţie, împotriva Guvernului condus de Mihai-Răzvan Ungureanu, este dezbătută şi votată vineri în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, la şedinţă fiind prezenţi 252 de parlamentari.

Textul moţiunii este citit în plen de senatorul PSD Lia Olguţa Vasilescu.

Şedinţa este condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, democrat-liberalul Roberta Anastase, şi la ea participă premierul Mihai-Răzvan Ungureanu.

Moţiunea de cenzură, semnată de 116 deputaţi şi senatori ai Opoziţiei, a fost depusă, pe 18 aprilie, la Parlament.

În textul moţiunii care a fost prezentată luni în plenul reunit, parlamentarii Opoziţiei reclamă că în doar două luni Guvernul Ungureanu a devenit "o ameninţare" la adresa românilor prin politicile pe care le susţine, motiv pentru care cer demiterea întregului Cabinet.

Parlamentarii Opoziţiei mai susţin că Guvernul a cedat şantajului unor grupuri de interese privatizând companii de stat şi acordând licenţe de exploatare pentru resurse importante fără dezbatere publică, fără transparenţă şi încălcând legea, că a cedat şantajului PDL alocând fonduri de la buget înainte de alegeri clientelei de partid şi a încălcat principiul autonomiei universitare în cazul UMF Târgu Mureş.

Moţiunea face referire la anumite privatizări "din care câştigă doar clientela politică", cum ar fi acordurile petroliere de concesiune către compania americană Chevron, pentru explorare dezvoltare-exploatare a gazelor de şist în Dobrogea.

Opoziţia a anunţat că va vota la vedere.

Votul este secret cu bile.

Pentru ca moţiunea să fie adoptată de Parlament este nevoie de 231 de voturi, adică jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor (460).

Dacă moţiunea este adoptată, potrivit articolului 110 din Constituţie, Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate. În acest caz, se arată în Constituţie, se aplică prevederile articolului 103, potrivit cărora preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

În continuare, potrivit articolului 103, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Conform articolului 110, Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.