Buziaş - Colonada pică, veveriţele pe cale de dispariţie
(Stuart Franklin / Getty Images)
Atracţiile staţiunii Buziaş, colonada - unică în Europa - şi veveriţele, sunt pe cale să dispară, primele din cauză că nu sunt reparate şi se pot prăbuşi în orice moment, iar animalele, pentru că sunt atacate de câinii vagabonzi aduşi de turiştii de ocazie şi lăsaţi prin preajma restaurantelor, unde pot duce o viaţă mai bună, transmite corespondentul AGERPRES.
În această vară, cei mai trişti au fost copiii, care nu au mai găsit "Marianele" în copacii din parcul central al staţiunii, deşi le-au îmbiat, la fel ca altădată, la nuci şi alune. Veveriţele s-au retras în pădurile Chevereşului din apropierea Buziaşului.
"Mai sunt câteva veveriţe, dar, din cauza căldurii, sunt mai retrase şi ies doar dimineaţa şi seara, dar nu mai sunt la fel de multe ca în anii trecuţi", a declarat pentru AGERPRES economistul Sorin Munteanu, directorul Staţiunii Balneare Buziaş.
Cât despre colonada din staţiune, aceasta este unică în lume, având o lungime de peste 500 de metri, depăşindu-le, ca întindere, pe cele din Karlovy Vary, care are doar 150 de metri. Dar, pentru turişti devine un adevărat act de curaj să pornească într-o promenadă pe sub aceasta, deoarece gradul de degradare este atât de avansat, încât, oricând se poate prăbuşi. Totuşi, gârbovită de veacul şi jumătate ce-l duce-n spate, perla arhitectonică refuză să se predea şi-şi ridică semeaţă, pe alocuri, coama sculptată în lemn. Construită în 1875, ea a fost reabilitată total o singură dată, în 1936.
"Este construită în stil bizantin şi înconjoară parcul, făcând legătura între Izvorul Josif, Hotel Phoenix, bazar, Izvorul Mihai şi Cazino. Prima reparaţie, în 1907, a fost făcută de proprietarul ei de atunci, industriaşul Jacob Muschong, care, în 1906 a cumpărat staţiunea la licitaţie publică cu 8.000 de coroane. După 1940, ar fi trebuit să se realizeze o prelungire a ansamblului arhitectonic, dar, naţionalizarea a făcut ca toată cheresteaua cumpărată pentru reparaţia colonadei să fie transportata la Baile Herculane", a spus Munteanu.
Colonada a fost construită, în principal, pentru a-i proteja de ploaie, soare ori ninsoare pe cei care doreau să facă o promenadă în jurul parcului, mai ales că aerosolii de aici oferă efecte curative unice în Europa pentru, cei ce suferă de astenie sau nevroze. Pentru ca tratamentul să aibă efectul scontat, se începea cu 20 de paşi pe minut, pe partea laterală, apoi, în ritm mai accelerat, cu 40, până la 60 de paşi pe minut, pe mijlocul colonadei.
"Aici, aerul este puternic ionizat negativ, datotita emanaţiilor de la sonde, care explică efectul benefic al plimbărilor pe sub colonadă", a explicat Munteanu.
Despre starea acestui monument de patrimoniu local, directorul Staţiunii Balneare Buziaş spune că responsabilă este Primăria, dar şi aceasta, la rândul ei, este de şapte ani în proces cu moştenitorii din Austria ai industriaşului Jacob Muschong, care au revendicat atât vechea staţiune balneară, formată din mai multe vile, băi şi spaţii de agrement şi terenul aferent, cât şi parcul central al localităţii. Cu toate că nepoatele lui Muschong au promis că după retrocedare vor să redea imaginea de odinioară a staţiunii, cu farmecul epocii interbelice, atât consilierii locali, cât şi locuitorii din Buziaş se tem că parcul va fi închis de noii proprietari, până la obţinerea sumelor dorite de la Statul Român drept contravaloare a fondului de construcţii care i-a aparţinut bunicului.
"Sperăm ca procesul să se termine şi, împreună cu Primăria, să putem începe accesarea de fonduri europene pentru refacerea întregii staţiuni. În 2007, am înfiinţat Asociaţia de Dezvoltare Zonală Buziaş şi avem două proiecte transfrontaliere depuse, cu Ungaria şi Serbia. Aşteptăm evaluarea proiectelor, în octombrie, după care vom începe repararea aleilor din parc, vom construi un centru de informare turistică şi un aqua-parc", a spus Sorin Munteanu.
Până atunci, Buziaşul îşi sărbătoreşte în aceste zile cei 190 de ani de existenţă a staţiunii balneare, în fum de mititei cu arome de muştar, departe de balsamul de camfor şi parfumul de roze ce va fi mirosind, odată, pe aleile din parc, protejate de colonada frumos împletită în fire de lemn cu miros de nard.
