Bulgaria: Pensiile vor fi mărite în ajunul alegerilor parlamentare din 2013

Premierul bulgar Boiko Borisov intenţionează să facă exact ceea ce a reproşat guvernului precedent: să majoreze pensiile chiar în ajunul alegerilor legislative, care ar urma să aibă loc în vara lui 2013, titrează joi cotidianul sofiot Trud.

Pensiile, care sunt îngheţate de 3 ani, vor fi majorate de la 1 iulie 2013, a anunţat miercuri ministrul finanţelor Simeon Diankov, care a prezentat cadrul bugetar pentru perioada 2013-2015. Majorarea va fi raportată la rata inflaţiei şi la creşterea productivităţii muncii.

Ultima majorare a pensiilor în Bulgaria a avut loc în luna iulie 2009, lună în care au avut loc şi alegerile legislative. Creşterea a fost de 9%, iar premierul Borisov s-a declarat în repetate rânduri furios că guvernul pe care-l conduce este nevoit să plătească majorarea adoptată de cabinetul socialistului Serghei Stanişev. De la începutul mandatului actualului guvern, pensiile au rămas îngheţate, motivul fiind criza financiară, precum şi majorarea din 2009 care în opinia primului ministru a fost prea mare.

Ziarul Trud notează că în anul 2013 pentru primă dată creşterea pensiilor va fi condiţionată nu numai de rata inflaţiei, ci şi de creşterea productivităţii muncii. Se aşteaptă că acest lucru va duce la o majorare mai mare pentru că în ultimii ani productivitatea a crescut ca urmare a disponibilizărilor din perioada crizei.

Banca Naţională a Bulgariei a declarat război ministrului finanţelor Simeon Diankov, scrie Sega. Într-o luare de poziţie trimisă miercuri presei, guvernatorul băncii, Ivan Iskrov, se opune ideii lui Diankov care prevede ca 30% din aşa numitul Fond de Argint, un fond special care trebuie să garanteze stabilitatea sistemului de pensii din ţară să fie investite în bonduri guvernamentale. Potrivit lui Iskrov, o asemenea măsură ar provoca riscuri semnificative pentru stabilitatea macroeconomică a Bulgariei. Investirea în bonduri guvernamentale a unei părţi din Fondul de Argint, care se ridică în prezent la puţin sub 1 miliard de euro, va reduce practic rezervele fiscale ale statului şi va duce la creşterea ratelor dobânzilor bancare, avertizează Iskrov.