Bulgaria - o democraţie problematică

La cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană, în Bulgaria se fac simţite tendinţe antidemocratice, mai bine de o treime din populaţia statului considerând că democraţia dăunează ţării lor, se arată într-un comentariu al Deutsche Welle.

Rezultatele unui sondaj de opinie realizat de institutul Mediana sunt considerate de analişti drept un semnal de alarmă. La întrebarea 'Este democraţia mai degrabă folositoare sau mai degrabă dăunătoare pentru Bulgaria?', 35% dintre cei chestionaţi au evidenţiat mai degrabă efectele negative ale democraţiei, în timp ce 38% văd latura utilă a democraţiei.

'Dacă Bulgaria ar fi cu adevărat un stat suveran şi democratic, atunci am avea cel mai probabil un regim naţional-socialist. Liber ales, ca în Germania anilor 30 ai secolului 20', consideră sociologul Kolio Kolev, care îşi exprimă speranţa că influenţa Uniunii Europene va putea împiedica escaladarea tendinţelor antidemocratice. 'Singura şansă a Bulgariei este aceea că, în calitate de membru al UE, îi este limitată suveranitatea.'

În Bulgaria domină un sentiment de mare neîncredere faţă de partide şi de instituţii, explică politologul Antonâi Galabov. 'Acest lucru lasă loc liber populismului', spune el, considerând că 'situaţia socială dificilă dă naştere naţionalismului'. Astfel, partide de extremă dreapta şi populiste, precum Ataka, au devenit o componentă stabilă a peisajului politic din Bulgaria.

Sondajul institutului Mediana confirmă că naţionalismul are o largă răspândire. 87% dintre respondenţi sunt convinşi că 'bunăstarea naţiunii' este mai importantă decât interesele grupurilor. Aproape două treimi dintre cei chestionaţi sunt de acord cu afirmaţii de tipul 'În cazul în care este vorba despre bunăstarea naţiunii, minorităţile nu au voie să protesteze sau să interfereze' sau 'Interceptările telefonice nu sunt o problemă pentru cetăţenii cinstiţi'.

Guvernul bulgar este condus de conservatorul Boiko Borisov care, cu o retorică elocventă prezintă mereu soluţii aparent simple, populiste, dar care nu pot fi întotdeauna transpuse în realitate. Astfel, el a propus, ca soluţie rapidă pentru ieşirea Greciei din criză, scăderea pensiilor până la nivelul celor din Bulgaria - în jur de 100-150 euro pe lună.

Sociologul Kolio Kolev este convins că majoritatea bulgarilor ar accepta impunerea unor măsuri mai drastice şi ar fi chiar dispuşi ca, în numele unei mai mari siguranţe, să renunţe chiar la drepturile lor civile, la libertate şi chiar la statul de drept. Majoritatea celor chestionaţi nu ar avea nimic împotrivă ca poliţia să le limiteze drepturile, iar o treime dintre ei sunt de acord cu afirmaţia: 'Persoanele care nu au opinii şi convingeri corespunzătoare, nu au voie să vorbească la radio sau la televizor'.

Kolev este de părere că, în spatele acestor reprezentări se ascund sentimente precum teama, invidia socială şi dorinţa de răzbunare, dar, 'mai ales, ura faţă de aşa-numitele elite - faţă de cei bogaţi, faţă de profitorii schimbării politice din 1989, faţă de establishment, faţă de mass-media, faţă de toţi cei care sunt percepuţi ca fiind diferiţi, fie că este vorba de romi, homosexuali sau evrei.' Observatorii atrag atenţia că Bulgaria are toate şansele să devină una dintre democraţiile problematice ale Europei de sud-est, alături de Ungaria şi România.

După prăbuşirea comunismului, în 1989, majoritatea bulgarilor susţineau democraţia şi economia de piaţă, însă în prezent aceste concepte au devenit aproape tabu, consideră Kolio Kolev. Sociologul Andrei Raicev interpretează aceste evoluţii în contextul actualei crize economice şi subliniază că şi în alte ţări cetăţenii sunt înclinaţi să accepte o 'mână forte'. 'Criza răstoarnă reprezentările şi valorile. În astfel de vremuri, mulţi sunt convinşi că problemele pot fi rezolvate mai degrabă prin mai multă securitate, decât prin mai multă libertate', spune Raicev.