Bruno Ribo, ArcelorMittal Galaţi: Vrem să urmăm modelul Dacia, uzină care a salvat Renault de la faliment

Directorul combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, a declarat recent că echipa managerială de pe platforma siderurgică vrea să implementeze modelul de succes aplicat la Dacia, uzină care, în opinia sa, a salvat compania-mamă Renault de la faliment.
Logoul companiei ArcelorMittal. (JEAN-CHRISTOPHE VERHAEGEN / AFP / Getty Images)
Epoch Times România
24.05.2012

Directorul combinatului siderurgic ArcelorMittal Galaţi, Bruno Ribo, a declarat recent că echipa managerială de pe platforma siderurgică vrea să implementeze modelul de succes aplicat la Dacia, uzină care, în opinia sa, a salvat compania-mamă Renault de la faliment.

„Eu şi colegii mei din management avem un model de urmat. Ne-am raportat la standardele de la Dacia pentru că suntem realmente impresionaţi de povestea de succes de acolo. Dacia câştigă bani şi se poate spune că Dacia a salvat Renault de la faliment. E un model pe care vrem să-l reproducem aici. Trebuie să fim consistenţi în eforturile noastre şi să avem rădare deoarece lor le-a luat şapte ani să schimbe tot şi au avut şi noroc pentru că avut mai mult succes decât s-au aşteptat”, a afirmat Bruno Ribo.

Oficialul, cu experienţă în industria auto, a precizat că schimbările implementate la Dacia după privatizare au eliminat diferenţele dintre uzina de la Mioveni şi uzinele similare din Occident.

"Vizitând Dacia, observi că nu e nicio diferenţă între Dacia şi orice altă fabrică auto din vestul Europei în termeni de curăţenie, de management, de pricepere tehnică a oamenilor. Singura diferenţă e că cei de la Dacia au mai puţini roboţi”, a precizat directorul combinatului din Galaţi.

El a explicat că, urmând acest model, echipa managerială de la Galaţi vrea să transforme compania siderurgică într-o companie performantă, care „să facă bani”. Procesul de transformare, ale cărui direcţii principale sunt reducerea costurilor de producţie, creşterea eficienţei echipamentelor şi instruirea salariaţilor, este acum la jumătate. „Trebuie să ne transformăm şi cred că acest proces va continua încă trei-patru ani, el este undeva la mijloc”, a spus Bruno Ribo.

Procesul de transformare a combinatului, denumit ARC 2012 (ArcelorMittal România Creştere), a demarat la începutul anului 2009, imediat după izbucnirea crizei economice mondiale. Unitatea siderurgică de la Galaţi a trecut atunci de la o producţie anuală de peste patru milioane de tone de fontă la sub două milioane de tone şi de la profit la pierderi, pe fondul prăbuşirii comenzilor de oţel. Pentru a se adapta schimbărilor – scăderea cererii sub capacitatea de producţie pe piaţa tablelor groase şi apariţia unor noi competitori locali în Turcia pe piaţa rulourilor –, compania a oprit temporar sau definitiv unele echipamente (cocseria, două furnale, o oţelărie şi un laminor de tablă groasă), funcţionând cu un furnal de două milioane de tone de fontă pe an şi un laminor de tablă groasă şi urmărind să pornească încă un furnal (capacitat la un milion de tone) şi un laminor de tablă groasă în perioadele în care cererea de produse creşte.

ArcelorMittal Galaţi a încheiat anul 2011 cu o producţie de 1,8 - 1,9 milioane de tone de oţel şi cu pierderi, pentru al treilea an consecutiv.

ArcelorMittal este cea mai mare companie de oţel din lume, având operaţiuni în peste 60 de ţări. În România, compania controlează combinatele de la Hunedoara şi Galaţi, producătorii de ţevi din Galaţi, Roman şi Iaşi, operatorul portuar Romportmet Galaţi şi filiala locală a companiei de construcţii ArcelorMittal Construction.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor