Bolojan, după reuniunea de la Paris: România nu va trimite niciun militar român în Ucraina
Preşedintele interimar al României, Ilie Bolojan, a susţinut o declaraţie de presă, joi, la Paris, după reuniunea şefilor de stat şi de guvern privind securitatea în Ucraina. În cadrul conferinţei, şeful statului a reiterat ideea că ţara noastră nu va trimite trupe în Ucraina.
Bolojan a anunţat că primul punct al discuţiei a fost acordul de încetare a focului la Marea Neagră şi a precizat că, deşi Ucraina a acceptat ca acest acord să fie extins şi terestru, şi aerian, nu s-a ajuns la acest acord:
"Rusia nu a acceptat aceste condiţii şi, practic, teoria că unii vor pace şi alţii vor război a fost infirmată. Şi, din acest punct de vedere, ţările prezente au convenit să susţină în continuare sprijinul pentru Ucraina şi întărirea Flancului Estic".
În ceea ce priveşte partea de monitorizare privind acest armistiţiu de 30 de zile la care s-a ajuns, Bolojan a transmis că urmează să se formeze un grup de lucru în acest sens.
"Un punct important a fost asigurarea sprijinului în continuare pentru Ucraina şi pentru întărirea Flancului Estic. România are un interes strategic să susţină în continuare Ucraina, pentru că, fără o astfel de susţinere, există riscul de cădere a frontului şi, practic, ucrainenii, prin ceea ce fac, apărându-şi cetăţenii şi teritoriul, ţin pericolul la distanţă.
Orice fel de situaţie în care Ucraina are o cădere ar însemna complicaţii importante şi o înaintare înspre zona de vest, pe care nici Europa, şi nici România nu şi-o doresc. În acest sens, ajutoarele care au fost stabilite la Consiliul de săptămâna trecută vor fi asigurate în continuare şi se va colabora pentru întărirea Flancului Estic", a continuat el.
Potrivit lui Bolojan, liderii prezenţi la întâlnire au discutat şi despre "coordonarea împreună cu Statele Unite ale Americii în problemele care ţin de asigurarea păcii în Ucraina".
"Asta înseamnă că această coordonare este foarte importantă, pentru că ea ţine atât de ceea ce se întâmplă până la ajungerea la un acord de pace, menţinerea sancţiunilor, care este o chestiune importantă, şi pe care ţările care au fost azi prezente doresc să le menţină în continuare ca un factor de descurajare a Rusiei, şi, de asemenea, măsurile post-ajungere la un acord, măsurile asigurătorii, în aşa fel încât să existe garanţii suficient de puternice, pentru că acest acord nu este doar o fază temporară între două războaie, este o pace robustă care asigură atât Ucraina, cât şi Europa", a adăugat preşedintele interimar al României.
Discuţiile de la Paris au vizat şi subiectul forţelor de menţinere a păcii, Bolojan subliniind că România nu va trimite niciun militar în Ucraina:
"Aşa cum am mai spus, România nu va trimite - şi a anunţat această chestiune cât se poate de clar - niciun militar român în Ucraina. Dar, într-o situaţie ipotetică în care se ajunge la un acord de pace, s-a discutat despre posibilitatea unui plan, a unei analize, privind de forţele care ar putea să asigure o astfel de garanţie. Aceste forţe nu ar ajunge sub nicio formă în zona liniei de front, ar putea fi localizate sau pe Flancul de Est, sau la o distanţă mare de front pe teritoriul Ucrainei.
Şi, oricum, tranzitarea acestor forţe nu se va putea face decât şi prin România, cel puţin cele prin zona de sud. Din acest punct de vedere vom participa ca ţară de tranzit, de hub, la aceste discuţii, în aşa fel încât Statul Major să ştie la care ar putea fi aceste planuri, pentru că, dacă se ajunge într-o astfel de ipoteză, să putem fi pregătiţi cu partea de infrastructură logistică".
Mai mult, liderii au discutat şi despre industria de apărare europeană şi creşterea capabilităţilor militare:
"A fost o continuare a discuţiilor de săptămâna trecută de la Consiliul European. Noi am făcut un grup de lucru la nivelul ţării noastre. A fost o primă întâlnire în această săptămână. La acest grup de lucru participă reprezentanţii ministerelor care au responsabilitate în domeniul industriei de apărare, Ministerul Economiei, de exemplu, Guvernul, Ministerul Apărării, în aşa fel încât să pregătim priorităţile noastre, să vedem care sunt capacităţile industriale pe care le putem integra în lanţul valoric al industriei de apărare, să vedem care este disponibilitatea inclusiv din partea companiilor private, pentru că avem şi acest domeniu în România de a intra în astfel de proiecte, în aşa fel încât pe teritoriul ţării noastre, din ceea ce vom achiziţiona în plan militar pentru a creşte capacitatea de apărare a României, să se producă un număr cât mai mare din componentele pe care le vom achiziţiona, pentru că asta înseamnă investiţii în economia românească, înseamnă locuri de muncă şi transfer de tehnologie".
Totodată, întrebat dacă am putea vedea mai mulţi militari NATO pe teritoriul ţării noastre, Bolojan a răspuns:
"Întărirea flancului NATO înseamnă ca toate flancurile să fie consolidate, şi acest lucru s-a confirmat încă o dată. S-a confirmat, de asemenea, că toate activităţile din acest an vor fi continuate fără probleme. Este posibil să se discute şi despre creşterea trupelor, acest lucru urmând să fie analizat după summitul din iunie".
Concluzia reuniunii de astăzi a fost cea de acţiune unitară, angajament pentru securitate şi coordonare cu Statele Unite ale Americii, a mai transmis Bolojan.
