Boeing intră pe un „teritoriu nou” cu o anchetă federală şi posibile acuzaţii penale

Când o uşă s-a desprins de pe un avion al companiei Alaskan Airlines după decolare pe 5 ianuarie, soarta Boeing s-a schimbat peste noapte.

Dacă timp de două zile compania nu ar mai fi fost implicată în niciun incident, ar fi ajuns la o înţelegere pentru a evita urmărirea penală din partea Departamentului de Justiţie (DOJ).

Însă accidentul a declanşat anchete ale agenţiilor federale şi audieri în Congres. De asemenea, incidentul a adus din nou în atenţia publică Boeing şi accidentele 737 MAX 8 din 2018 şi 2019, în care au murit toate persoanele aflate la bord şi au adus companiei acuzaţii penale.

De atunci, Boeing a înregistrat consecinţe financiare semnificative, raportând o pierdere de 355 de milioane de dolari şi o scădere de aproape 50% a livrărilor numai în primul trimestru. Compania se confruntă, de asemenea, cu o prăbuşire a valorii acţiunilor şi cu comenzi anulate de la mai multe companii aeriene de la incidentul din 5 ianuarie.

Pe 14 mai, DOJ a pus capăt lunilor de speculaţii, cu un dosar în instanţă în care susţine că Boeing a încălcat acordul de amânare a urmăririi penale din 2021. Compania nu a reuşit să „conceapă, să implementeze şi să aplice un program de conformitate şi etică pentru a preveni şi detecta încălcările legilor americane privind frauda”.

Departamentul de Justiţie se va întâlni cu familiile victimelor accidentului pe 31 mai, înainte de a-şi anunţa intenţiile cu privire la cazul Boeing până pe 7 iulie.

Potrivit piloţilor de carieră, experţilor în siguranţa aviaţiei şi avocaţilor care au vorbit cu The Epoch Times, modul în care Boeing a încălcat acordul şi posibilele consecinţe sunt complicate.

Ce a declanşat investigaţia DOJ?

Pentru a rămâne competitivă, Boeing trebuia să proiecteze un nou avion care să poată zbura spre destinaţii precum Hawaii cu mai puţin combustibil. Concurentul companiei, Airbus, depăşea piaţa cu avioane noi, mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibil.

În loc să proiecteze un avion nou, care ar fi necesitat o pregătire intensivă a piloţilor de la companiile aeriene care le cumpărau, ceea ce ar fi crescut preţul avionului, Boeing a ales să lanseze o versiune îmbunătăţită a avionului său 737, 737 MAX. Aceasta are motoare mai mari şi mai puternice, care sunt instalate mai în faţă pe aripile avionului, ceea ce face ca botul aeronavei să se ridice mai sus în timpul decolării.

Boeing a compensat cu un nou software de control al zborului, numit Maneuvering Characteristics Augmentation System (MCAS), care coboară automat botul pentru a evita intrarea în pană în aer. Autorităţile federale de reglementare au declarat că Boeing nu a informat companiile aeriene sau Administraţia Federală a Aviaţiei (FAA) cu privire la amploarea software-ului, la modul în care acesta controlează avionul în fundal şi la modul de dezactivare a acestuia.

Avioanele folosesc, de asemenea, indicatori pentru a spune computerului dacă avionul urcă sau coboară la unghiul de tangaj corect. Înainte de modelul 737 MAX, aceşti indicatori erau conectaţi la doi senzori, în cazul în care unul dintre ei funcţiona defectuos în timpul zborului - de exemplu, din cauza unei avarii provocate de lovirea unei păsări. Pe modelele originale 737 MAX, indicatorii erau conectaţi la un singur senzor, ceea ce făcea ca software-ul de control al zborului să presupună că avionul se afla în pericol critic dacă oricare dintre indicatori se defecta.

În timpul zborurilor fatale din 2018 şi 2019, sistemul MCAS a continuat să lanseze botul în jos cu date eronate. Deoarece Boeing nu a dezvăluit companiilor aeriene în mod corespunzător nuanţele software-ului şi modul de dezactivare a acestuia, piloţilor le-a luat mai mult de 10 secunde pentru a răspunde. Conform directivelor federale, piloţii trebuie să răspundă la o astfel de situaţie în patru secunde pentru a evita o catastrofă.

De asemenea, Boeing nu a revizuit software-ul de control al zborului decât după prăbuşirea Ethiopian Airlines din 2019, care a avut loc la cinci luni după prăbuşirea Lion Air din 2018. FAA a reacţionat prin blocarea la sol a tuturor avioanelor 737 MAX timp de aproape doi ani pentru a asigura conformitatea cu reglementările.

„Accidentele de la MCAS au fost accidente pure, sută la sută pentru bani”, a declarat Shawn Pruchnicki, expert în siguranţa aviaţiei şi profesor asistent la Centrul pentru Studii de Aviaţie al Universităţii de Stat din Ohio.

Dezvăluirea software-ului de control al zborului ar fi obligat companiile aeriene să comande noi cursuri de pregătire pentru piloţii lor înainte de a utiliza 737 MAX, crescând astfel preţul de vânzare.

Departamentul de Justiţie, FAA şi Comisia pentru transporturi din Camera Reprezentanţilor au iniţiat anchete separate cu privire la aceste prăbuşiri. Toate au implicat software-ul de control al zborului MAX şi decizia Boeing de a ascunde aceste informaţii autorităţilor de reglementare, companiilor aeriene şi piloţilor, ceea ce a însemnat că piloţii nu au reacţionat la timp în ambele accidente fatale ale 737 MAX 8.

Boeing nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Cum a fost acuzată Boeing?

La 7 ianuarie 2021, DOJ a acuzat Boeing de conspiraţie pentru fraudarea Statelor Unite, în special a Grupului de evaluare a aeronavelor din cadrul FAA.

Guvernul SUA a declarat că Boeing a ascuns în mod deliberat detalii despre software-ul său de control al zborului faţă de FAA şi companiile aeriene. Boeing a susţinut că doi dintre piloţii săi tehnici de zbor 737 MAX Flight au fost responsabili pentru înşelarea autorităţilor federale de reglementare cu privire la software-ul de control al zborului MCAS.

Guvernul a intermediat apoi un acord de amânare a urmăririi penale cu Boeing, o formă de soluţionare penală în care acuzaţiile pot fi respinse dacă acuzatul îndeplineşte anumite obligaţii într-un interval de timp stabilit.

Boeing a trebuit să accepte responsabilitatea pentru faptele care au dus la acuzaţiile penale şi să plătească o sumă totală de 2,5 miliarde USD, care includea o penalitate de 243,6 milioane USD şi un fond de 500 milioane USD pentru a despăgubi familiile victimelor accidentului 737 MAX din 2018 şi 2019.

Cu toate acestea, Boeing a trebuit, de asemenea, să se conformeze timp de trei ani de la data semnării acordului, 7 ianuarie 2021.

În această perioadă, compania trebuia să evite să comită orice infracţiune federală, nu putea nega responsabilitatea pentru acuzaţiile aduse şi trebuia să implementeze un „program de conformitate şi etică conceput, implementat şi aplicat pentru a preveni şi detecta încălcări ale legilor americane privind frauda în toate operaţiunile sale”.

Boeing se afla la două zile de la sfârşitul perioadei de probă atunci când a explodat panoul Alaskan Airlines.

Presupusa încălcare

Scrisoarea din 14 mai a Departamentului de Justiţie afirma că Boeing nu a reuşit să „conceapă, să implementeze şi să aplice” programul de conformitate şi de etică cerut în conformitate cu termenii înţelegerii. Însă agenţia nu a precizat în mod explicit dacă incidentul Alaskan Airlines sau altele din 2024 au fost legate de lipsa unui program de conformitate şi etică al Boeing.

Robert Clifford, avocatul principal al familiilor victimelor accidentelor din 2018 şi 2019, a declarat pentru The Epoch Times că Departamentul de Justiţie nu l-a informat pe el sau familiile cu privire la actele sau incidentele care au dus la încălcarea acordului de către Boeing.

„Sperăm să aflăm detalii despre investigaţie şi despre planurile guvernului în continuare. În mod evident, evenimentele din 2024, cum ar fi Alaska Air, au generat o mai mare atenţie asupra conformităţii Boeing şi asupra controlului guvernului, dar aşteptăm să aflăm detaliile exacte care au dus la constatarea [încălcării]”, a spus el.

De asemenea, DOJ a scris în scrisoare că îşi rezervă dreptul de a constata că Boeing a încălcat alţi termeni ai acordului până la 7 iulie, când va anunţa modul în care agenţia intenţionează să procedeze în acest caz.

Posibile acuzaţii penale

DOJ ar putea urma mai multe căi dacă va urmări penal Boeing.

Neama Rahmani este un fost procuror federal care a lucrat cândva pentru compania aerospaţială. El a declarat pentru The Epoch Times că DOJ ar putea emite o „amendă masivă”, ar putea solicita un monitor independent pentru „a se asigura că Boeing îşi respectă obligaţiile care decurg din acord” sau ar putea urmări în justiţie persoane din cadrul companiei, cum ar fi directorul general Dave Calhoun.

Rahmani a explicat că urmărirea persoanelor din cadrul companiei necesită un nivel mai ridicat al dovezilor. El a spus că procurorii ar putea folosi, de exemplu, un mesaj text între directori de nivel înalt care să recunoască frauda.

Clifford a spus că există „probleme legate de statutul de prescripţie care ar putea împiedica” urmărirea penală a persoanelor fizice.
Există şi alte căi pe care agenţia le-ar putea urma. Clifford a spus că amenzile, acuzaţiile penale împotriva Boeing, numirea unui monitor independent, un nou acord de amânare a urmăririi penale şi „mai multe negocieri ... sunt probabil toate pe masă”.

Richard Levy, un pilot comercial şi consultant în aviaţie cu o vechime de 40 de ani, a declarat pentru The Epoch Times că Boeing va susţine probabil că a instituit schimbări pentru a răspunde oricăror îngrijorări din partea guvernului sau a agenţiilor precum FAA. El a spus că se aşteaptă la un alt acord de soluţionare probatorie.

El a spus că, deşi nu anticipează că persoanele de la Boeing se vor confrunta cu acuzaţii penale, acest lucru s-ar putea schimba dacă cineva din cadrul companiei a „fraudat în mod intenţionat” în perioada de trei ani a acordului de decontare al Boeing.
Departamentul de Justiţie nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Ce urmează pentru Boeing?

Clifford a declarat că este „destul de ezitant să speculeze” cu privire la ceea ce va face în cele din urmă DOJ, dar se aşteaptă ca acesta să „continue urmărirea penală a Boeing” şi să stabilească o dată de proces public cu instanţa.

Boeing are termen până la 13 iunie pentru a răspunde la încălcarea acordului de amânare a urmăririi penale, a precizat agenţia. Compania are şansa de a explica „natura şi circumstanţele unei astfel de încălcări” şi orice acţiuni pe care compania le-a întreprins pentru a „aborda şi remedia situaţia”.

Paul Cassell, un profesor de drept de la Universitatea din Utah şi un alt avocat al familiilor victimelor accidentului, a declarat pentru The Epoch Times la sfârşitul lunii aprilie că nu este încrezător că guvernul va considera că Boeing a încălcat înţelegerea. De asemenea, nu se aşteaptă nici la vreo urmărire penală în urma acestuia, a spus el.

Rahmani a declarat că anunţul guvernului ar trebui să fie „o veste bună pentru victimele şi avocaţii Boeing”.

Unii experţi în aviaţie subliniază că acest caz este un domeniu nou pentru Statele Unite.

„Nu am mai fost niciodată în această situaţie”, a declarat Michael Boyd, preşedintele firmei de consultanţă în domeniul aviaţiei Boyd Group International.

El a declarat pentru The Epoch Times că guvernul ar putea amenda Boeing, dar că, întrucât este un „contractor important în domeniul aerospaţial şi al apărării” care angajează zeci de mii de persoane în comunităţile din întreaga ţară, inculparea câtorva persoane ar putea fi încă pe masă.