Blinken umilit de oficialii comunişti de la Beijing / Fost ambasador: O insultă calculată la adresa demnităţii SUA

Nu este clar dacă un oficial chinez a fost prezent pe aeroportul din Beijing pentru a-şi lua rămas bun de la secretarul de stat Antony Blinken, care şi-a încheiat vineri vizita de trei zile în China, dar în orice caz, despărţirea a fost una discretă, iar liderul chinez Xi Jinping l-a tratat cu superficialitate pe cel mai înalt diplomat american la sfârşitul şederii sale tulburi, potrivit lui Gordon Chang de la The Gatestone Institute.

Mai mult, China, la propriu şi la figurat, nu i-ar fi întins covorul roşu nici la sosirea la Shanghai, miercuri. Blinken a fost întâmpinat la coborârea din avion doar de un oficial de rang mic.

"Guvernul chinez a ignorat protocoalele internaţionale de la aeroport la sosirea secretarului de stat la Shanghai şi la plecarea de la Beijing", a declarat pentru Charles Burton, de la think tank-ul Sinopsis, cu sediul la Praga.

"A fost meschin. A fost mai mult decât o jignire. În afară de o insultă calculată la adresa demnităţii Statelor Unite, mişcarea indică faptul că Xi Jinping arată clar că normele acceptate ale diplomaţiei nu vor mai fi respectate de China", a declarat Burton, un fost diplomat canadian care a servit la Beijing.

Potrivit sursei citate, Blinken s-a aflat în China pentru a discuta despre lista tot mai mare de dezacorduri dintre Washington şi Beijing. Deloc surprinzător, el nu a realizat nimic acolo în afară de înregistrarea plângerilor Americii în chestiuni precum sprijinul acordat de Beijing efortului de război al Rusiei în Ucraina şi tratamentul incorect aplicat de chinezi companiilor americane. În fiecare problemă majoră, SUA şi China au opinii diferite, iar chinezii s-au poziţionat clar. Blinken a ajuns să cerşească.

Ca urmare, America recurge la narativa conform căreia dialogul este progres.

"Cred că este important să subliniem valoarea - de fapt, necesitatea - unui angajament direct, a unui angajament susţinut, a convorbirilor reciproce, a expunerii diferenţelor noastre de opinii care sunt reale, a căutării de soluţii pentru a le rezolva, precum şi a căutării de modalităţi de a construi o cooperare acolo unde putem", i-a spus Blinken lui Chen Jining, secretarul Partidului Comunist din Shanghai, înainte de discuţiile sale din capitala chineză.

După încheierea unor sesiuni fără rezultat la Beijing - Blinken s-a întâlnit, printre alţii, cu preşedintele Xi Jinping şi cu ministrul de Externe, Wang Yi -, tot ce a putut face secretarul de stat a fost să sublinieze noi teme de dialog.

"Sunt încântat să anunţ că, astăzi, am convenit să organizăm primele discuţii între SUA şi RPC privind inteligenţa artificială, care vor avea loc în următoarele săptămâni. Ne vom împărtăşi opiniile cu privire la riscurile şi preocupările legate de siguranţă în ceea ce priveşte inteligenţa artificială avansată şi la cea mai bună modalitate de a le gestiona", a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă la 26 aprilie, la încheierea călătoriei sale în China.

Comentariile lui Blinken le-au repetat pe cele ale preşedintelui Joe Biden după întâlnirea sa din 15 noiembrie cu Xi Jinping la Woodside, California. În esenţă, aşadar, Blinken la Beijing a continuat să vorbească despre continuarea discuţiilor.

Nu există nicio îndoială că AI este un subiect important, mai ales când vine vorba de controlul armelor nucleare. Totuşi, acest lucru nu înseamnă că SUA ar trebui să caute un acord cu China pe această temă.

"Cea mai recentă demonstraţie de umilinţă a administraţiei Biden vine prin secretarul de stat Antony Blinken, care s-a plecat în faţa conducătorului pe viaţă al Chinei, Xi Jinping, pentru un nou set de protocoale pentru reglementarea dezvoltării inteligenţei artificiale între America şi China, cele două naţiuni care contribuie cel mai mult atât la progresul AI, cât şi la folosirea acesteia ca armă", a declarat pentru Gatestone Brandon Weichert, analist de securitate naţională la The National Interest.

"Deşi crearea unor astfel de protocoale poate părea o idee bună, pare o idee proastă ca Washingtonul să accepte în mod unilateral să îşi limiteze propriile activităţi".

"În mod unilateral"? - Burton şi Weichert subliniază faptul că Beijingul nu onorează niciodată acordurile, astfel încât orice înţelegere cu acesta se aseamănă cu o promisiune unilaterală.

"China este profund angajată în procesul de 'folosire ca armă' a inteligenţei artificiale şi şi-ar considera steaua comunistă drept una norocoasă dacă americanii s-ar descuraja, practic, cu un astfel de protocol", a declarat Weichert, de asemenea autorul cărţii Biohacked: China's Race to Control Life, a adăugat.

El sugerează ca Statele Unite să îşi petreacă timpul convingând lumea să restricţioneze comerţul cu tehnologie cu China "mai degrabă decât să pledeze pentru milă în faţa lui Xi Jinping".

Pe frontul AI, administraţia Biden, spre cinstea sa, a restricţionat vânzările de cipuri şi de echipamente de fabricare a cipurilor şi a constrâns cooperarea din partea altora, în special a Olandei, ţara de origine a producătorului de echipamente ASML.

Însă Biden trebuie să facă mai mult: China a reuşit să cumpere cipuri de pe piaţa neagră. De exemplu, Reuters a raportat luna aceasta că zece entităţi chineze au reuşit, în ciuda normelor americane, să achiziţioneze cipuri pentru inteligenţă artificială de la Nvidia prin intermediul unor intermediari.

Riscul acum este ca administraţia Biden să renunţe la restricţii pentru promisiuni fără sens făcute de comuniştii chinezi.

Biden este dispus să semneze acorduri cu regimul chinez pentru că el crede că acesta este doar un "concurent", refuzând să îl eticheteze drept adversar şi cu siguranţă nu foloseşte termenul pe care Partidul Comunist Chinez îl rezervă Americii: inamic. El şi predecesorii săi nu au vrut să recunoască faptul că partidul, aşa cum proclamă în mod deschis, urmăreşte distrugerea Statelor Unite.

Duşman? În mai 2019, Cotidianul Poporului, autointitulat "purtătorul de cuvânt" al Partidului şi, prin urmare, cea mai autorizată publicaţie din China, a publicat un articol de referinţă în care declara un "război al poporului" împotriva Americii.

Această frază are o semnificaţie specială.

"Un război al poporului este un război total, iar strategia şi tacticile sale necesită mobilizarea globală a resurselor politice, economice, culturale, diplomatice, militare şi a altor resurse de putere, utilizarea integrată a multiplelor forme de luptă şi metode de luptă", declara un articol publicat în aprilie 2023 de PLA Daily, un site oficial de ştiri al Armatei Populare de Eliberare.

Prin urmare, măsurile lui Biden, ca şi cele ale preşedinţilor dinaintea lui, au fost inadecvate.

America suferă încă de incapacitatea de a depista ostilitatea şi răutatea Partidului Comunist. Blinken a plecat din China vorbind despre faptul că prosperitatea Chinei ar fi în interesul Americii. Cu toate acestea, regimul chinez, alimentat cu investiţii şi comerţ american, duce de zeci de ani un "război fără restricţii" împotriva Statelor Unite. Războiul fără restricţii al Beijingului a inclus uciderea a zeci de mii de americani în fiecare an cu fentanil, echivalentul unui accident de avion în fiecare zi şi mai multe morţi americani decât în războaiele din Vietnam, Afganistan şi Irak la un loc.

Acum, Xi crede că are avantaj. Din momentul în care Blinken a aterizat la Shanghai şi până la plecare, conducătorul Chinei a făcut tot posibilul să îl umilească pe secretarul de stat. Însă secretarul de stat a dat dovadă de o răbdare inepuizabilă faţă de umilire.

Din nefericire, acceptarea unui tratament dur are consecinţe, însă blândeţea îi determină pe chinezi să creadă că pot face ce vor, ceea ce îi face şi mai aroganţi şi mai agresivi. Biden încă nu şi-a dat seama de acest lucru.

Xi s-a întâlnit vineri cu Blinken, dar liderul chinez a lăsat camerele de luat vederi să înregistreze dispreţul său faţă de vizitatorul său. Cu câteva secunde înainte ca secretarul de stat să parcurgă jumătate din cameră pentru a da mâna, Xi a întrebat un consilier: "Când va pleca?".

"Nu destul de curând", ar fi trebuit să răspundă Blinken.

În primul rând, secretarul de stat nu ar fi trebuit să meargă niciodată în China.