BIOGRAFIE: Pal Schmitt, primul preşedinte ungar de după 1990 care demisionează

Pal Schmitt, care a demisionat luni din funcţia de preşedinte al Ungariei, era un apropiat al primului-ministru Viktor Orban şi promisese la învestire să fie „un motor” al politicilor guvernamentale.

„Şeful statului întruchipează unitatea naţiunii. Dată fiind actuala situaţie, mă simt obligat să renunţ la mandatul de preşedinte”, a declarat în plenul Parlamentului Pal Schmitt, aflat în centrul unui scandal de plagiat.

Joi, Universitatea Semmelweiss i-a retras preşedintelui ungar doctoratul în sport. Anterior, o comisie a instituţiei a afirmat că, de la pagina 34 la paginea 50, teza sa este foarte similară cu o lucrare publicată de un sociolog sportiv german, Klaus Heinemann, iar alte 180 de pagini sunt aproape identice cu o lucrare a unui expert bulgar, Nikolai Gheorghiev.

Comisia a subliniat şi că bibliografia nu este prezentată adecvat.

Schmitt l-a cunoscut personal pe Gheorghiev, iar principala sursă de informaţii pentru ambele lucrări a fost transcriptul întâlnirilor Comitetului Olimpic Internaţional, precum şi analiza documentelor de la Olimpiade, a precizat Preşedinţia ungară.

Schmitt menţionează studiul cercetătorului bulgar în bibliografie, dar nu a pus note de subsol pentru a indica ce părţi a citat.

Iniţial, Schmitt a declarat că nu demisionează, întrucât nu există nicio legătură între teza sa de doctorat şi mandatul de preşedinte.

Criticile la adresa sa au fost însă numeroase şi din toate părţile, inclusiv din cadrul partidului de guvernământ, iar sâmbătă au fost organizate proteste în Ungaria pentru a i se cere demisia.

Schmitt devine astfel primul preşedinte al Ungariei de după 1990 care demisionează.

Pal Schmitt, în vârstă de 69 de ani, a intrat în politică în perioada comunistă, după o îndelungată activitate sportivă.

Fost sportiv de performanţă, ela câştigat două medalii olimpice de aur la scrimă, în 1968 şi 1972. După retragerea din activitatea sportivă, a fost numit secretar de stat pe probleme de sport, în anii '80. După răsturnarea regimului comunist, Schmitt a condus Comitetul Olimpic Ungar, din 1990, iar între 1995 şi 1999 a fost vicepreşedinte al Comitetului Olimpic Internaţional.

În paralel cu aceste funcţii, Schmitt a intrat şi în diplomaţie. Între 1993 şi 1997 a fost ambasador în Spania, iar între 1999 şi 2002 a condus misiunea diplomatică a Ungariei din Elveţia.

Odată încheiat mandatul la Berna, Pal Schmitt s-a implicat în viaţa politică. A candidat fără succes în 2002 la funcţia de primar al Budapestei. În pofida eşecului, în 2003 a fost ales vicepreşedinte ale FIDESZ, actuala formaţiune de guvernământ, funcţie pe care a deţinut-o până în 2007. A candidat cu succes apoi la europarlamentare şi din iulie 2009 până în mai 2010 a exercitat funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului European. În 2010 a fost chemat de Orban pentru a prelua funcţia de preşedinte al Adunării Naţionale a Ungariei, pentru ca în mai acelaşi an să fie ales şef al statului.

Apropiat al premierului Viktor Orban, Schmitt a promis la învestire să fie ”un motor” al politicilor guvernamentale, provocând îngrijorare în rândul opiniei publice şi a analiştilor cu privire la dezechilibrul de pe scena politică de la Budapesta, după ce FIDESZ a obţinut o majoritate covârşitoare în Parlament, după alegerile din 2010.

Pal Schmitt a fost al patrulea preşedinte al Ungariei, după 1990. Chiar dacă funcţia este mai mult onorifică, preşedintele este totuşi şeful forţelor armate ungare.