BIOGRAFIE - Lech Kaczynski, un anticomunist care a schimbat faţa Poloniei

Un monument dedicat preşedintelui polonez  Lech Kaczynski a fost  dezvelit la Tbilisi pentru a marca comemorarea a doi ani de la tragedia  aviatică de la Smolensk în care şi-au pierdut viaţa Kaczynski, soţia sa  şi alte 94 de persoane, 10 aprilie 2012.
Un monument dedicat preşedintelui polonez Lech Kaczynski a fost dezvelit la Tbilisi pentru a marca comemorarea a doi ani de la tragedia aviatică de la Smolensk în care şi-au pierdut viaţa Kaczynski, soţia sa şi alte 94 de persoane, 10 aprilie 2012. (VANO SHLAMOV / AFP / Getty Images)

Complet diferit ca stil faţă de celălalt "Lech" care a marcat istoria Poloniei (Walesa), preşedintele Lech Kaczynski, care şi-a pierdut viaţa în urmă cu doi ani,la Smolensk, a chemat adesea pentru transformarea radicală a Poloniei postcomuniste, susţinând lustraţia, justiţia socială şi valorile morale.

Dacă în Polonia s-a bucurat de popularitate graţie politicilor sale conservatoare, pe scena internaţională a devenit cunoscut - şi întrucâtva a fost controversat - pentru fermitatea poziţiilor sale, pentru faptul că ştia să spună "nu" atunci când tocmai părea atins consensul. Chiar dacă adesea a dat impresia de încăpăţânat, întotdeauna a fost mânat de un singur scop - a servi cât mai bine interesele naţionale ale Poloniei şi a-i reda locul pe care îl merita în Europa. În octombrie 2009, la ceremonia de semnare a noului tratat european, Kaczynski sublinia că UE rămâne o uniune de state-naţiune suverane şi trebuie să rămână deschisă pentru noi membri, inclusiv pentru ţările din Balcani şi Georgia.

Cunoscut pentru atitudinea sa anti-Rusia şi pentru sprijinul puternic acordat planului antirachetă al administraţiei Bush, Kaczynski a fost de acord în 2009 să găzduiască pe teritoriul polonez o mică bază de rachete Patriot americane, care să poată anihila rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune.

Relaţia sa cu premierul rus Vladimir Putin nu era în cei mai buni termeni, iar ceremoniile de la Katyn, spre care se îndrepta în momentul accidentului, aveau, cu atât mai mult, valoarea unei victorii, dar şi a unei reconcilieri.

Lech Kaczynski s-a născut la Varşovia în 18 iunie 1949. Tatăl lui era inginer şi servise în al Doilea Război Mondial. Era, de asemenea, veteran al Revoltei ghetoului de la Varşovia. Mama, care încă trăieşte, dar este bolnavă, a fost filolog în Academia poloneză de Ştiinţe.

Lech Kaczynski şi-a început cariera politică, urmându-şi fratele geamăn, pe Jaroslaw, în timp ce studia dreptul la Universitatea din Varşovia, la sfârşitul anilor '60. În 1976 începuse să strângă fonduri pentru Comitetul de Apărare al Muncitorilor, care reprezenta drepturile muncitorilor polonezi, iar un an mai târziu s-a alăturat sindicatelor libere. Beneficiind de cunoştinţe în dreptul muncii, Kaczynski s-a făcut remarcat în rândurile mişcării anticomuniste, iar în 1980 a devenit consilier al lui Walesa.

Chiar dacă nu provenea din docurile de la Gdansk, Lech Kaczynski şi-a antrenat abilităţile politice sub conducerea legendei poloneze cu care avea în comun prenumele, Lech Walesa. Kaczynski se alăturase Solidarităţii lui Walesa în anii '80 şi a devenit un lider important al mişcării anticomuniste, făcând şi 11 luni de închisoare pentru că a desfăşurat acţiuni sindicale ilegale. Odată ieşit din închisoare şi reîntors la activităţile sindicatului, Lech şi fratele său geamăn Jaroslaw au fost implicaţi în 1988 în negocierile dintre mişcarea Solidaritatea şi guvern. Mai târziu, în 1990, fraţii Kaczynski - gemeni identici, care puteau fi deosebiţi doar printr-o aluniţă pe care unul dintre ei o avea la baza nasului - au devenit forţa motrice din spatele alegerii lui Walesa ca preşedinte, la primele alegeri libere de după căderea comunismului în Europa de Est.

În ciuda faptului că în 1991 nu a reuşit să ajungă preşedintele Solidarităţii, Kaczynski a continuat să fie activ implicat în politică. În martie 1991 a devenit ministru de stat însărcinat cu securitatea, iar ulterior a obţinut un loc de deputat.

Lech Kaczyński a fost şi preşedinte al Camerei Supreme de Control (Curtea de Conturi - n.r.) din februarie 1992 până în mai 1995.

În anul 2000, a fost numit ministru al justiţiei de actualul preşedinte al Parlamentului European, Jerzy Buzek, pe atunci prim-ministru, şi a devenit unul dintre cei mai populari politicieni ai Poloniei anticomuniste, făcându-se cunoscut pentru susţinerea luptei antircorupţie.

Însă în timp ce Walesa punea Polonia pe calea reconstrucţiei postcomuniste, fraţii Kaczynski au intrat în dezacord cu acesta pe tema conducerii Solidarităţii şi s-au trezit ţinuţi deoparte de principalele politici. Neobişnuiţi cu un rol de duzină, fraţii care deveneau celebri la 12 ani jucând rolurile principale în filmul "Cei doi care au furat Luna" au fondat în 2001 partidul Lege şi Justiţie (PiS), care punea accent pe valorile tradiţionale ale Bisericii Romano-Catolice. Aceasta a fost perioada în care s-a produs metamorfoza lui Lech de la tipul din culise la politicianul care nu se teme să facă apel la sentimentele populiste.

În 2002 a devenit primar al Varşoviei, câştigând detaşat alegerile. Şi-a început mandatul la Primărie declarând război corupţiei. Ca primar al capitalei, Kaczynski a luat de două ori (în 2004 şi 2005) controversata decizie de a interzice parada pentru drepturile homosexualilor. În consecinţă, Polonia a fost condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Se pronunţa, de asemenea, pentru reintroducerea pedepsei cu moartea, iar viziunea sa de dreapta asupra multor probleme găsea rezonanţă în mulţi polonezi, în special alegători tradiţionalişti sau cei de la ţară, aşa că Lech a obţinut în 2005 preşedinţia ţării mergând prin toată ţara şi spunând oamenilor că au nevoie de un preşedinte care să le reprezinte interesele.

După ce şi-a asumat preşedinţia, nu a ezitat să-şi numească fratele în postul de premier, dorind să nu fie oprit de nimic în ambiţia sa de a realiza cu adevărat o reformă a statului. Complet diferiţi de Walesa ca stil, dar şi ca substanţă, fraţii Kaczynski au chemat la o transformare radicală a Poloniei postcomuniste - denumită şi "A Treia Republică - într-o "a Patra Republică", bazată pe justiţie socială şi un stat puternic.

În discursul de învestitură, Lech Kaczynski îşi enunţa câteva obiective pe care le-a urmărit, de altfel, de-a lungul preşediniei sale - creşterea solidarităţii sociale, justiţie pentru cei care au fost vinovaţi sau afectaţi de crimele comuniste, lupta anticorupţie, siguranţă în economie, dezvoltarea familiei.

În afacerile externe, Kaczynski spunea că multe dintre problemele Poloniei sunt legate de lipsa securităţii energetice, iar această problemă trebuie rezolvată pentru a proteja interesele Poloniei. Îşi propunea consolidarea legăturilor cu SUA, dezvoltarea relaţiilor cu UE, îmbunătăţirea relaţiilor cu Franţa şi Germania, dezvoltarea unui parteneriat strategic cu Ucraina şi o mai mare cooperare cu statele baltice şi Georgia. În 2008, după conflictul militar dintre Rusia şi Georgia, Lech Kaczyński a pus la dispoziţie site-ul Preşedinţiei poloneze pentru a răspândi informaţiile portalurilor de internet georgiene blocate de Federaţia Rusă.

În timpul vizitei de stat făcute în Serbia în 2009, Kaczyński a spus că guvernul polonez (condus de Donald Tusk) a decis, pe baza competenţelor sale constituţionale, să recunoască independenţa Kosovo, dar a subliniat că el, ca preşedinte al statului, nu este de acord cu această decizie.

Kaczynski era căsătorit cu Maria Kaczynska, de profesie economist, şi ea decedată în accidentul de avion de sâmbătă. Cuplul prezidenţial a lăsat în urmă o fată, Marta, născută în 1980, şi două nepoţele.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Externe