BIOGRAFIE: Boris Tadici, un proeuropean convins

Boris Tadici, care a scos Serbia din izolarea politică şi economică din anii '90 şi a lansat-o pe drumul către UE, speră să obţină un al treilea mandat prezidenţial de cinci ani.

Tadici, în vârstă de 54 de ani, şi-a dat demisia la 4 aprilie, pentru ca alegerile prezidenţiale să poate fi organizate la 6 mai, concomitent cu cele parlamentare şi locale.

Sondajele de opinie arată că va fi necesar un al doilea tur de scrutin, nici Boris Tadici, nici contracandidatul naţionalist Tomislav Nikolici nefiind creditaţi cu 50% din intenţiile de vot.

El a calificat scrutinul de duminică drept "crucial" şi i-a invitat pe sârbi să-l voteze dacă vor ca Serbia să continue schimbările şi dezvoltarea din ultimii ani.

Boris Tadici se prezintă drept garantul reformelor lansate de premierul Zoran Djindjici, asasinat în martie 2003, şi a depus eforturi pentru ca Serbia să se apropie de UE.

Aderarea la UE este "singurul mijloc de apărare a intereselor sârbe", consideră el. "Este şi singurul mod de a asigura în acelaşi timp un viitor mai bun cetăţenilor noştri", afirmă el.

Belgradul a primit în martie statutul oficial de ţară candidată la UE, după ce a acceptat să semneze un protocol cu România privind respectarea drepturile minorităţii vlahe(române din Valea Timocului.

Preşedintele sârb a declarat că acordarea statului de ţară candidată Serbiei "nu este epocală, dar este importantă". "Va fi epocal atunci când finalizăm ultimii doi paşi, când obţinem data pentru lansarea negocierilor şi când devenim parte a UE", a spus el.

Tadici a subliniat, însă, că decizia UE este "un semnal că Serbia este pe drumul cel bun". "Reformele pe care le-am implementat în toate domeniile societăţii au fost aprobate de UE", a adăugat el.

Subiectul european nu a figurat însă pe agenda sa electorală, dominată de temele economice, în condiţiile în care şomajul, situaţia economică precară şi corupţia sunt principalele preocupări ale sârbilor. Aproape 25% dintre sârbi sunt şomeri, iar rata inflaţiei a sărit de 10%.

La presiunea Bruxelles-ului, a acceptat demararea de ”negocieri tehnice” cu Priştina.

Totuşi, ca majoritatea zdrobitoare a politicienilor sârbi, el apreciază drept "inacceptabilă" recunoaşterea Kosovo, fostă provincie sârbă cu majoritate albaneză, administrată de ONU din 1999, care şi-a declarat independenţa în 2008. Belgradul "nu va accepta niciodată" independenţa provinciei, a spus el în repetate rânduri.

Deşi este proeuropean, Tadici nu este mai puţin grijuliu să aibă relaţii bune cu Rusia, care a susţinut constant Serbia în dosarul Kosovo.

Născut la 15 ianuarie 1958 la Sarajevo (Bosnia-Herzgovina), Tadici, fost jucător de polo de apă cu o statură atletică, profesor de psihologie şi cercetător la Institutul de psihologie de la Belgrad, conduce din 2004 Partidul Democratic (DS) fondat de Djindjici la începutul anilor '90.

După ce a participat la răsturnarea căderii regimului lui Slobodan Miloşevici în octombrie 2000, DS a controlat guvernul înainte de a trece în opoziţie în 2004. După alegerile legislative din 2007, DS a format un guvern de coaliţie cu Partidul Democratic din Serbia (DSS) al lui Koştuniţa şi G17-plus, formaţiunea proeuropeanului Mladjan Dinkici.

Criticii lui Tadici, dintre care unii chiar în cadrul partidului său, îl consideră "prea complezent" faţă de adversarii săi politici.

Tată a doi copii, Tadici a fost ministru al telecomunicaţiilor în timpul mandatului lui Djindjici şi al apărării, după asasinarea acestuia.

Tadici este un partizan al unei cooperări depline a Serbiei cu Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie (TPI) de la Haga, iar mandatele sale au fost marcate de arestarea foştilor lideri sârbi bosniaci acuzaţi de crime de război.

Boris Tadici a fost primul preşedinte al Serbiei care a mers la Srebreniţa, la 11 iulie 2005, la a zecea comemorare a masacrului, pentru a aduce un omagiu celor aproape 8.000 de victime musulmane.