Bielorusia se confruntă cu sancţiuni după "pirateria de stat", unele linii încep să evite spaţiul său aerian

Mai multe companii aeriene au declarat, luni, că vor evita spaţiul aerian bielorus după ce regimul de la Minsk a deturnat un avion civil al companiei Rynair pentru a aresta un jurnalist, un act denunţat de puterile occidentale drept „piraterie de stat”.

Liderii Uniunii Europene, întruniţi luni seară, intenţionau să interzică companiilor aeriene bieloruse să intre în spaţiul aerian al blocului şi să solicite transportatorilor din UE să evite să zboare deasupra fostei republici sovietice, potrivit unui proiect de declaraţie consultat de Reuters.

Liderii celor 27 de state membre vor lua în considerare şi extinderea listei persoanelor din Bielorusia asupra cărora deja au fost impuse sancţiuni şi vor solicita Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI) să investigheze urgent incidentul de duminică.

Ministrul irlandez de Externe, Simon Coveney, folosind un limbaj pe care l-au repetat o serie de oficiali din alte ţări ale UE, a declarat: "Aceasta a fost efectiv o piraterie aviatică organizată de stat".

Un purtător de cuvânt al secretarului general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că este „profund îngrijorat” de incident şi a solicitat o anchetă amănunţită.

Cele trei state baltice au declarat că spaţiul aerian bielorus ar trebui să fie declarat „nesigur” şi - pe măsură ce tensiunile regionale au crescut - Bielorusia şi Letonia şi-au expulzat reciproc ambasadorii.

Unele companii aeriene şi ţări nu au aşteptat îndrumările UE cu privire la modul de reacţie la zborul Rynair - ce a decolat din Grecia către Lituania -, care a fost deturnat în timp ce se afla în spaţiul aerian bielorus.

Marea Britanie a declarat că emite un aviz pentru a instrui companiile aeriene britanice să înceteze zborurile deasupra Bielorusiei şi că va suspenda permisiunea de operare pentru transportatorul naţional bielorus Belavia cu efect imediat.

Compania aeriană letonă AirBaltic şi compania aeriană scandinavă SAS au declarat că vor înceta să utilizeze spaţiul aerian bielorus, iar Avia Solutions, înregistrată în Cipru, a declarat că liniile aeriene din Lituania vor urma exemplul.

Ministrul lituanian al Transporturilor, Marius Skuodis, a declarat că LOT-ul polonez şi compania aeriană maghiară Wizzair nu vor mai folosi nici ele spaţiul aerian bielorus şi că toate zborurile către şi dinspre aeroporturile lituaniene trebuie să înceapă de la miezul nopţii GMT să evite spaţiul aerian al Bielorusiei.

Numeroase ţări au cerut, de asemenea, eliberarea lui Roman Protasevici, în vârstă de 26 de ani, care a fost reţinut când avionul Rynair a fost obligat să aterizeze la Minsk.

Pagina sa de socializare a fost unul dintre ultimele mijloace independente rămase pentru transmiterea de ştiri din Bielorusia, după represiunea în masă a disidenţei, anul trecut, de către regimul de la Minsk. Sophia Sapega, partenera lui Protasevici, în vârstă de 23 de ani, care călătorea cu el, a fost de asemenea reţinută.

Nexta, o publicaţie critică la adresa regimului Lukaşenko, la care Protasevici a lucrat înainte de a-şi crea propriul blog, a organizat un interviu cu mama jurnalistului, care a spus că, de îndată ce a auzit rapoarte despre o presupusă bombă la bordul unui avion, a ştiut că este un complot pentru a-l captura pe fiul său.

„Vreau doar să spun că fiul meu este pur şi simplu un erou”, a spus Natalia Protasevici, plângând. "Sper cu adevărat că opinia internaţională se va trezi pentru el".

Bielorusia spune că a pus avionul la sol ca răspuns la o ameninţare cu bombă, primită în timp ce acesta zbura deasupra teritoriului său - lucru care s-a dovedit o alarmă falsă. Autorităţile aeronautice au declarat luni că, la sol, controlorii bieloruşi au îndrumat zborul, dar nu i-au ordonat aterizarea. Presa de stat a declarat că intervenţia a fost comandată personal de preşedintele Alexander Lukaşenko.

Şeful Ryanair (RYA.I), Michael O'Leary a declarat că este de părere că agenţi de securitate se aflau în avion.

Autorităţile lituaniene au declarat că cinci pasageri nu au mai ajuns la destinaţie, sugerând că alţi trei, în afară de Protasevici şi Sapega, au fost debarcaţi la Minsk.

Rusia, care a oferit securitate, sprijin diplomatic şi financiar lui Lukaşenko, a acuzat Occidentul de ipocrizie.

Având în vedere legăturile politice dintre Minsk şi Moscova, unii politicieni europeni au speculat deschis că Rusia ar fi putut juca un rol, amănunt care ar escalada un incident care implică un mic stat paria european într-unul care implică o superputere.

Ţările UE ar putea interzice compania Belavia de pe aeroporturile europene şi au luat în considerare alte măsuri nespecificate privind legăturile de transport terestru, a declarat un oficial al UE.

Totuşi, opţiunile pentru represalii occidentale par limitate.

ICAO din Montreal nu are putere de reglementare, iar UE nu are autoritate asupra zborurilor care decolează şi aterizează în Bielorusia sau care zboară peste spaţiul ei aerian, în afară de zborurile directe care au originea sau aterizează în Europa.

UE şi Statele Unite au impus mai multe runde de sancţiuni financiare împotriva regimului de la Minsk anul trecut, care nu au avut niciun efect asupra comportamentului lui Lukaşenko.

Bielorusia se află pe traseul de zbor al rutelor între Europa şi Asia. Evitarea spaţiului aerian bielorus ar prelungi durata zborurilor şi ar genera costuri suplimentare.