Belgradul renunţă la putere în nordul provinciei Kosovo

Autorităţile Serbiei au anunţat că alegerile municipale programate în republică nu vor fi organizate şi în regiunile nordice ale Kosovo, populate de sârbi. După cum au explicat oficialii de la Belgrad, acest lucru are legătură cu poziţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care consideră ilegale aceste alegeri. În opinia experţilor, renunţarea Serbiei la Kosovo a fost determinată de cursul Belgradului spre integrare în Uniunea Europeană (UE): Bruxellesul condiţionează apropierea cu Serbia de o abordare flexibilă a acesteia faţă de reglementarea situaţiei din Kosovo, notează cotidianul rus Kommersant.

După cum a declarat ministrul sârb pentru Kosovo şi Metohija, Goran Bogdanovic, după toate probabilităţile alegerile municipale nu se vor desfăşura în regiunea autonomă. Bogdanovic a motivat această decizie prin poziţia Administraţiei Interimare a ONU în Kosovo (UNMIK), care le consideră ilegale. Şeful misiunii ONU, Farid Zarif , a declarat că, în cazul în care Serbia va organiza în Kosovo alegeri în data de 6 mai, ea va încălca rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate al ONU, care reglementează situaţia din provincie. Bogdanovic a subliniat că renunţarea la alegeri nu înseamnă suprimarea structurilor de conducere sârbe de pe teritoriul Kosovo, însă fără a preciza în ce mod autoadministrarea sârbă locală va putea exista fără prelungirea împuternicirilor sale în cadrul unor noi alegeri.

Este vorba despre municipalităţile din partea nordică a Kosovo: Zvečan, Zubin Potok, Kosovska Mitrovica şi Leposavić, precizează Kommersant. Cei circa 80.000 dintre sârbii care locuiesc aici au reuşit să-şi menţină până acum structurile de administrare, care nu se supun Pristinei. Din 1999, cele patru municipalităţi rămâneau singurul teritoriul al Kosovo aflat sub controlul Belgradului. Populaţia avea paşapoarte şi alte documente sârbeşti, simţindu-se parte a Serbiei. În timpul referendumului din 14-15 februarie, 95% din populaţia locală s-a pronunţat 'împotriva recunoaşterii structurilor aşa-zisei Republici Kosovo'.

O punte de legătură între sârbii kosovari şi restul Serbiei o constituiau punctele de trecere Brnjak şi Jarine. De aceea, intenţia autorităţilor de la Pristina de a lua sub control, în vara lui 2011, cele două puncte de trecere a dus la proteste în masă, la baricade şi confruntări cu forţele Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi ale misiunii europene speciale EULEX. Sârbii au construit şi au folosit 'trasee alternative' - drumuri ocolitoare ale celor două puncte de control.

Imposibilitatea de a lua sub control graniţa a determinat autorităţile de la Pristina şi pe partenerii lor europeni să ceară înlăturarea 'structurilor sârbe paralele'. Astfel, cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel a insistat personal asupra necesităţii dizolvării autoadministraţiei sârbe, după ce în nordul Kosovo au avut loc ciocniri între localnici şi poliţia kosovară. În pofida acestui lucru, în ajunul Crăciunului 2012, preşedintele Serbiei, Boris Tadic, a promis oficial că nu va dizolva autoadministrarea sârbă din Kosovo.

Acum, în opinia experţilor, Belgradul este nevoit să cedeze. În contextul cursului său spre integrare europeană, Belgradul a făcut deja o serie de concesii în dialogul cu Pristina. Astfel, punctele de control Brnjak şi Jarine au devenit 'integrate', la ele făcându-şi apariţia vameşi şi poliţişti kosovaro-albanezi. După aceasta, la 1 martie, Serbia a primit statutul de candidat la aderare în UE, cu condiţia ca Belgradul să respecte acordurile încheiate cu Kosovo şi să continue dezvoltarea cooperării cu aceasta.

La 22 martie, jandarmeria sârbă a închis 'traseul alternativ' din apropiere de Jarine de la graniţa cu Kosovo, iar acum sârbii kosovari sunt nevoiţi să treacă controlul la vameşii albanezi. În Serbia şi printre sârbii din nordul Kosovo acţiunile autorităţilor sârbe au stârnit reacţii extrem de negative, fiind considerate o dovadă a intenţiei de a ceda acest teritoriu. Dacă renunţarea la alegeri municipale în zonă se va confirma, asemenea pronosticuri se vor dovedi adevărate, conchide Kommersant.