Beijingul îşi foloseşte banii pentru a influenţa Bruxelles-ul

Franţa, Germania şi Italia sunt înclinate să restricţioneze preluările chineze de companii europene şi au fost panicate când apelul lor comun către Comisia Europeană „pentru examinarea unor modalităţi de verificare a investiţiilor din state din afara UE” s-a lovit de un zid.

Ele au dorit să ofere Comisiei puteri pentru a monitoriza şi potenţial bloca achiziţionarea de către investitori extra-comunitari a celor mai preţuite companii ale Europei – firme hi-tech precum producătorul german de roboţi industriali Kuka, care a fost cumpărat anul trecut de un producător chinez de maşini de spălat şi maşini de gătit orez.

Dar limbajul lor protecţionist nu a ajuns în concluziile finale ale unui summit desfăşurat în luna iunie şi a fost înlocuit cu un limbaj moderat ce aplaudă o iniţiativă existentă a Comisiei de a „analiza investiţiile provenite din ţările aflate în afara UE şi făcute în sectoare strategice”.

O coaliţie ad-hoc de ţări mai mici, care include şi susţinători tradiţionali ai comerţului liber precum Finlanda, Suedia şi Olanda, a fost învinuită pentru devierea propunerilor.

China a folosit întotdeauna dimensiunile pieţei sale ca un avantaj în negocierile cu Europa. Dar criticii politicilor chineze privind comerţul şi drepturile omului se tem că Beijingul a găsit acum o nouă modalitate de a ajunge la principala masă a Consiliului European unde se adună liderii naţionali pentru a lua decizii.

Matthias Machnig, secretar de stat german pentru probleme economice şi un susţinător vocal al aplicării de restricţii la nivelul UE asupra achiziţiilor chineze, a declarat pentru Politico: „Există câteva ţări care au profitat în ultimele câteva luni şi în ultimii câţiva ani de pe urma investiţiilor chineze directe. Şi acum, chinezii au aplicat presiune asupra acestor ţări”.

Said Abdu, membru al comitetului pentru afaceri şi comerţ în Parlamentul suedez din partea Partidului Liberal, a declarat că firmele şi companiile suedeze cu care a discutat au acceptat eforturile pentru analizarea investiţiilor.

Dar banii vorbesc – în special în unele ţări europene cu finanţe mai şubrede – şi potenţiala pierdere a investiţiilor chineze a devenit un risc prea mare.

În ultimul deceniu, UE a devenit o destinaţie de top pentru investitorii chinezi, care au cumpărat bănci, porturi, companii energetice şi producători hi-tech pe tot cuprinsul blocului, din Grecia până în Dublin.

Abdu a precizat că opoziţia suedezilor în Consiliul European „ar putea fi asociată cu faptul că doi producători auto majori ai Suedei – NEVS şi Volvo – sunt deţinuţi de investitori chinezi”.