Baza militară 'Manas', din nou subiect de negocieri între SUA şi Kârgâzstan

Locuitorii Asiei Centrale vor începe în curând să-l recunoască la faţă pe subsecretarul de stat al SUA, Robert O. Blake: înaltul oficial american îşi face apariţia în regiune de mai multe ori pe an, purtând negocieri cu lideri locali, în spatele uşilor închise. Blake a sosit din nou miercuri la Bişkek venind de la Aşhabad. În Kârgâzstan oficialul american intenţionează să desfăşoare negocieri pentru prelungirea contractului de închiriere a bazei aviatice 'Manas', care expiră în 2014, notează joi cotidianul Nezavisimaia Gazeta.

Actualul turneu Blake şi l-a început în Turkmenistan, unde la 15 ianuarie a avut o întrevedere cu preşedintele Gurbangulî Berdâmuhamedov şi cu membri ai guvernului turkmen. La Aşhabad, reprezentantul Departamentului de Stat al SUA a exprimat recunoştinţa Washingtonului pentru intenţia de a construi gazoductul Turkmenistan-Afganistan-Pakistan-India, precum şi pentru sprijinul oferit stabilizării situaţiei din Afganistan.

Miercuri, Robert O. Blake a sosit la Bişkek. Intrigă suplimentară privind această vizită a fost informaţia difuzată de 'Vocea Americii' conform căreia subsecretarul de stat american a venit în capitala Kârgâzstanului pentru a obţine prelungirea termenului de închiriere a bazei aviatice 'Manas'. Actualul termen expiră în 2014, lucru confirmat nu o singură dată de preşedintele kârgâz Almazbek Atambaev.

Preşedinţii kârgâzi au ameninţat de mai multe ori că vor desfiinţa baza militară din ţară, însă de fiecare dată aceste ameninţări se încheiau cu aceea că la Bişkek sosea o delegaţie de diplomaţi americani, iar după negocieri în spatele uşilor închise chiria creştea şi autorităţile kârgâze uitau de intenţia lor de a-i alunga pe americani. Pentru un timp, desigur. Asemenea situaţii s-au repetat de mai multe ori.

Tocmai jocurile în jurul bazei au devenit una dintre cauzele care au făcut ca preşedintele precedent al republicii, Kurmanbek Bakiev, să-şi piardă puterea. Inconsecvenţa lui în această problemă a făcut ca în primăvara lui 2010 atât SUA, cât şi Rusia să înceteze să-i mai acorde vreun sprijin regimului Bakiev, aminteşte Nezavisimaia Gazeta.

Venit la putere după Bakiev, Atambaev a tras concluziile corespunzătoare din cele întâmplate şi nu a mai făcut promisiuni pripite, potrivit Nezavisimaia Gazeta. Elaborând strategia de politică externă a ţării, preşedintele Atambaev a amânat până în 2014 o decizie privind soarta bazei, denumită în prezent Centru pentru transporturi de tranziţie.

Au trecut doi ani şi jumătate de când Bakiev a fugit din ţară, iar în acest răstimp la Bişkek au fost mai multe delegaţii americane, care au încercat să clarifice situaţia cu baza aviatică. Însă, de fiecare dată negocierile nu aduceau rezultatul dorit, iar discuţiile privind soarta 'Manas' se amânau.

Actuala vizită a lui Blake este încă o încercare a Departamentului de Stat al SUA de a păstra obiectivul militar. SUA au nevoie de această bază aviatică din mai multe motive. În primul rând, 'Manas' este un important nod logistic, prin care trec în fiecare zi mii de soldaţi americani. Avioane-cisternă, care decolează de 15 ori pe zi de pe aeroportul local, asigură alimentarea aviaţiei americane ce acţionează în Afganistan. În plus, baza este unul dintre punctele de sprijin ale proliferării influenţei SUA în regiune. Încercând să crească popularitatea SUA, conducerea bazei desfăşoară diverse acţiuni umanitare, iar în relaţia cu anumiţi funcţionari de stat şi activişti sociali au loc 'programe de loializare'.

Oficial, SUA plătesc pentru prezenţa lor la baza din Kârgâzstan circa 150 de milioane de dolari pe an, inclusiv 60 de milioane de dolari pentru chiria bazei. În cazul în care Kârgâzstanul se va ţine de cuvânt şi va închide obiectivul militar, cea care va trebui să compenseze importantele pierderi de la bugetul kârgâz va fi Rusia. Deocamdată nu se ştie exact cum va fi făcut acest lucru. Drept posibilă variantă se discută înfiinţarea în locul bazei a unui nod logistic cu participare de capital rusesc.

'Americanii mai au o singură primăvară pentru a influenţa decizia conducerii kârgâze. Este posibil ca ei să încerce să facă presiuni pentru a obţine ce-şi doresc', este de părere politologul Serghei Masaulov, precizând că poziţia autorităţilor locale pe marginea subiectului nu este una unitară, deoarece în marea loc majoritate reprezentanţii puterii 'nu sunt oameni independenţi', ci au 'propriile interese şi vor căuta avantaje proprii'. În opinia lui Masaulov, americanii vor propune ca 'Manas' să fie menţinut ca centru logistic care leagă ţările ce fac parte din Uniunea Vamală şi din Orient. 'Acest lucru le va conveni şi Chinei, şi Rusiei. Aceasta este varianta ideală', consideră politologul.

La rândul său, directorul Institutului pentru analiză şi prognoză strategică, Akâlbek Saliev, este de părere că, înainte ca puterea de la Bişkek să ia vreo decizie, ea trebuie să ţină cont de faptul că în nicio ţară unde s-au aflat americanii aceştia nu au adus stabilitate. 'Obiectivul americanilor este de a escalada situaţia până la un asemenea nivel încât aceasta să poată fi destabilizată în orice moment. Potrivit sondajului realizat de noi, populaţia kârgâză este în proporţie de 70% împotriva prezenţei americane pe teritoriul ţării noastre', a spus Saliev.