Băncile chineze se prăbuşesc, măturate de neplata creditelor ipotecare. Debitorii se revoltă, pagubele pot fi uriaşe

Acţiunile băncilor din China şi-au extins alunecarea, vineri, la minimul ultimilor doi ani, pe fondul temerilor că neplata pe scară largă a creditelor ipotecare ar putea declanşa o contagiune în sectorul bancar, chiar şi după ce autoritatea locală de reglementare în domeniul bancar şi al asigurărilor a declarat că va menţine continuitatea şi stabilitatea politicilor de finanţare pentru sectorul imobiliar.

Televiziunea centrală din China a declarat pe pagina sa Wechat că autoritatea de reglementare va îndruma instituţiile financiare să participe la cesionarea riscurilor în funcţie de condiţiile de piaţă, după ce cercetătorul China Real Estate Information Corp. a informat că, începând de miercuri, cumpărătorii de locuinţe au încetat să mai plătească ipotecile pentru cel puţin 100 de proiecte din peste 50 de oraşe, ceea ce a stârnit îngrijorări că calitatea creditelor imobiliare este în declin rapid şi ar putea culmina cu o explozie a bulei de credit/imobiliare asemănătoare celei din 2007.

Cu toate acestea, după cum scrie reporterul Bloomberg Markets Live, Ye Xie, mişcarea de bază a cumpărătorilor chinezi de locuinţe care boicotează plăţile ipotecare nu seamănă exact cu criza subprime din SUA din 2008. Acestea fiind spuse, indiferent de ceea ce face Beijingul pentru a aborda cel mai recent capitol din drama crizei imobiliare din China, este probabil ca băncile să împartă povara.

Ca urmare a numărului tot mai mare de cumpărători de locuinţe care refuză să plătească ipotecile pentru proiectele de construcţie care au stagnat, autorităţile de reglementare bancară din China au declarat joi că se coordonează cu alte agenţii pentru a sprijini guvernele locale în eforturile de a asigura livrarea de unităţi de locuit. Separat, Bloomberg a relatat că factorii de decizie politică au organizat întâlniri de urgenţă cu băncile pentru a discuta această problemă, pe fondul îngrijorării că aceasta s-ar putea agrava.

Boicoturile cresc riscul de neplată a creditelor ipotecare, un nou set de probleme pentru băncile care sunt deja presate de expunerea la dezvoltatorii imobiliari în dificultate. Creditele ipotecare reprezintă aproape 20% din totalul împrumuturilor bancare restante, în valoare de aproximativ 39.000 de miliarde de yuani (5.800 de miliarde de dolari).

Într-o notă destul de panicată a economistului Zhipeng Cai de la Morgan Stanley (disponibilă pentru abonaţii pro), acesta abordează subiectul neplăţii pe scară largă a creditelor ipotecare şi scrie că "estimăm că 188 milioane de metri pătraţi (1,7 milioane de unităţi) sunt în pericol. Ne aşteptăm ca guvernele locale să fie îndemnate să ajute la finalizare, dar o soluţie naţională de bazucă rămâne dificilă pe termen scurt".

Avertismentul său: "neliniaritatea este cheia de urmărit".

Pentru alţii, însă, precum Xie, aceasta este o exagerare. Potrivit reporterului de la Bloomberg, "este rezonabil să susţinem că este puţin probabil că acesta să fie începutul a ceva la fel de grav ca şi criza subprime din SUA. Spre deosebire de împrumuturile acordate dezvoltatorilor, creditele ipotecare au fost considerate cele mai sigure active din bilanţurile băncilor, după cum a subliniat Betty Wang, economist la ANZ. Neplata creditelor ipotecare a fost rară, iar creşterea preţurilor locuinţelor de-a lungul anilor a crescut valoarea garanţiilor băncilor".

Câteva date: rata medie a creditelor ipotecare neperformante ale celor mai mari şase bănci, care au reprezentat 68% din totalul împrumuturilor pentru locuinţe din China, a fost de numai 0,38% în 2021, comparativ cu o rată NPL de 2,73% pentru dezvoltatori, potrivit calculelor lui Wang.

Desigur, toate acestea presupun că actuala mişcare de boicot ipotecar poate fi rapid înăbuşită din faşă. În caz contrar, pagubele potenţiale ar putea fi uriaşe. Economistul Lu Ting de la Nomura şi colegii săi au estimat că o serie de credite ipotecare în valoare de aproximativ 4,4 trilioane de yuani, făcute între sfârşitul anului 2020 şi martie 2022, ar putea fi legate de acele proiecte de locuinţe care au fost blocate sau au fost construite cu întârziere.

Este de înţeles că băncile chineze au fost lovite în ultimele zile. Indicele bancar CSI a scăzut cu peste 4% în ultimele două zile, ajungând la cel mai scăzut nivel din martie 2020. Raportul dintre preţul lor şi valoarea contabilă a scăzut la un minim istoric de 0,61, ceea ce sugerează că investitorii cred că o parte semnificativă a activelor sistemului bancar sunt depreciate.

În acelaşi timp, indicele CSI 300 Financials Index a scăzut vineri cu până la 1,2% şi se pregăteşte pentru a 11-a sesiune de scăderi. Desigur, cu cât situaţia se înrăutăţeşte, cu atât este mai probabil ca Beijingul să nu aibă de ales decât să dezlănţuie o bazucă de refacere a raportului dintre creanţe şi capital, chiar dacă va trebui să o facă cu şuturi şi ţipete.

Într-adevăr, după cum concluzionează corect Xie, "este probabil ca guvernul să intervină mai devreme sau mai târziu, pe măsură ce boicoturile ipotecare încep să submineze stabilitatea socială. Fie băncile trebuie să intervină pentru a oferi fonduri ieftine dezvoltatorilor pentru a finaliza proiectele, fie trebuie să le permită cumpărătorilor de locuinţe să îşi amâne plăţile. Niciuna dintre cele două nu este o opţiune atractivă".

Care este cel mai rău scenariu? Aici ne întoarcem la cazul "neliniarităţii care loveşte" sugerat de Morgan Stanley:

Încrederea cumpărătorilor de locuinţe scade şi mai mult, pornind de la un nivel scăzut, ceea ce duce la o deteriorare suplimentară a vânzărilor de proprietăţi. Acest lucru ar putea forţa mai mulţi dezvoltatori, chiar şi pe cei relativ puternici în prezent, să suspende proiectele nefinalizate, accentuând tendinţa descendentă. Între timp, preţurile locuinţelor ar putea continua să scadă, exacerbând spirala descendentă. În plus, stresul din sectorul imobiliar s-ar putea extinde la economie în general, având în vedere legăturile intersectoriale extinse, fiind în acelaşi timp amplificat de sistemul financiar.

Pe scurt: o cascadă descendentă care se consolidează de la sine şi care se termină fie cu o prăbuşire istorică a celui mai mare activ din lume...fie într-un plan de salvare de către stat.

Iată cele mai probabile două reacţii politice, potrivit Morgan Stanley:

Controlul pagubelor: Administraţiile locale vor fi probabil chemate să mobilizeze resurse pentru fiecare proiect în parte, eventual cu ajutorul întreprinderilor de stat şi al LGFV, pentru a demara proiectele suspendate, semnalând publicului că finalizarea locuinţelor este prioritatea principală. Dezvoltatorii SOE ar putea fi încurajaţi să desfăşoare activităţi de fuziuni şi achiziţii, preluând proiectele blocate.

Limitarea riscului sistemic dincolo de termenul apropiat: Factorii de decizie politică vor trebui probabil să transmită un semnal clar şi puternic că sunt pregătiţi să fie "salvatorul de ultimă instanţă" pentru a ţine în frâu riscurile sistemice. Printre măsurile plauzibile se numără stimularea mai semnificativă a cererii, garanţii mai explicite privind calitatea dezvoltatorilor sau (mai puţin probabil) un program de tip TARP. Traducere: un robinet masiv de lichidităţi şi credite este pe cale să fie pornit.

O ultimă precizare: similar cu creditorii de cripto care au distribuit cu generozitate dobânzi DeFi de 20% până când totul a explodat spectaculos într-o schemă Ponzi gigantică şi încrucişată, la fel şi ratele ipotecare de peste 5% din China au fost o afacere extrem de profitabilă pentru bănci. Acum a venit timpul să plătească.