Bancher german, despre "o vastă reţea" de fraudă în industria financiară europeană

Un bancher a cărei companie se află în centrul unei scheme de recuperări ilegale de impozite, despre care procurorii germani spun că s-ar cifra la sute de milioane de euro, a declarat unei instanţe că fraudarea sistemului a ajuns la o „scară industrială”, implicând o vastă reţea de bănci şi alte instituţii.

Martin Shields, fost bancher de investiţii, a declarat că o reţea de bănci, investitori şi brokeri au organizat tranzacţii circulare, solicitând deduceri de taxe şi împărţind profitul.

"Nu încerc aici să-mi neg implicarea, ci să o explic", a declarat Shields unei instanţe din Bonn, miercuri, potrivit Reuters.

Procesul este primul dintr-o anchetă mai amplă care vizează recuperarea a miliarde de euro de la bănci, despre care procurorii spun că au profitat de astfel de scheme.

Germania estimează că prin scheme de acest gen se sustrag ilegal peste 5 miliarde de euro.

Procurorii susţin că partenerii acestor carteluri induc statul în eroare, făcându-l să creadă că o acţiune are mai mulţi proprietari, cărora li se datorează atât dividende, cât şi scutiri de taxe.

Cazul reprezintă cea mai mare anchetă de fraudă de după cel de-al Doilea Război Mondial din Germania, fiind urmărit îndeaproape la Londra şi Frankfurt, unde au fost procesate o mare parte din tranzacţii, potrivit documentelor din dosar.

Procurorul de stat german Anne Brorhilker a evidenţiat luna aceasta acuzaţiile penale împotriva lui Shields şi a colegului său, bancheul britanic Nicholas Diable, care a spus că a organizat o reţea de oameni de afaceri şi bănci pentru a depune recuperări duble de impozite pentru tranzacţii cu acţiuni fictive.

Brorhilker a declarat că cei doi bărbaţi, care se confruntă cu o posibilă condamnare şi un ordin de rambursare a oricărui profit pe care l-au obţinut, au fost implicaţi în organizarea de tranzacţii cu acţiuni false în companii, inclusiv ale producătorului auto BMW şi companiei aeriane Lufthansa.

Sistemul presupunea tranzacţionarea rapidă a acţiunilor într-un grup de bănci, investitori şi fonduri speculative pentru a da impresia mai multor proprietari, fiecare având dreptul la o reducere fiscală.

Shields, absolvent de politehnică în vârstă de 41 de ani, a declarat că regretă implicarea sa în schema de tranzacţionare, dar că practica era binecunoscută în industrie şi nu avea niciun motiv să creadă la vremea respectivă că era discutabil din punct de vedere legal.

„Nu era o abordare clandestină a câtorva oameni”, ci o practică „deschisă a majorităţii băncilor şi a clienţilor lor”.

Brorhilker a estimat că presupusa schemă a produs Germaniei daune de aproximativ 450 de milioane de euro.

Ea a spus că cei doi bărbaţi au început să facă ilegalităţi când lucrau la banca germană HVB, înainte de a se muta la o mică firmă de investiţii, intrând într-o reţea largă pentru a aranja tranzacţiile şi împărţind uneori profitul obţinut cu băncile.

Investigaţiile au implicat bănci şi instituţii financiare cunoscute, inclusiv Warburg, Deutsche Bank şi Clearstream, braţul comercial al Deutsche Boerse.

Luna trecută, procurorii au descins în birourile Deutsche Boerse pentru a obţine documente.

Warburg a fost inclusă în ancheta germană şi poate fi nevoită să ramburseze orice profit obţinut ilegal. Un purtător de cuvânt al Warburg a afirmat că nu a primit astfel de reduceri fiscale multiple şi nu şi-a propus niciodată acest lucru.

HVB, care a dat vina pe angajaţii săi, a refuzat să facă comentarii suplimentare. Un purtător de cuvânt al Deutsche Boerse a declarat că a colaborat pe deplin cu autorităţile.

Un purtător de cuvânt al Deutsche Bank a declarat că firma este implicată în tranzacţiile clienţilor, dar că acum are o viziune critică asupra acestor tranzacţii şi cooperează cu autorităţile.

Germania a schimbat legea în 2007, 2009 şi 2012 pentru a preveni tranzacţiile duble, dar cazul a alimentat neîncrederea în bănci a germanilor obişnuiţi.

Descoperirea tranzacţiilor din Germania şi Danemarca, unde autorităţile fiscale susţin că au pierdut 1,8 miliarde de euro în deduceri ilegale, au generat anchete în alte ţări, inclusiv Austria şi Belgia, care au constatat că flagelul era prezent, însă la o scară mult mai mică.