Bacteriile intestinale determină dacă alimentele sănătoase vă ajută cu adevărat

Două persoane mănâncă aceeaşi cantitate de afine – una beneficiază de un val de compuşi antiinflamatori, cealaltă nu beneficiază de aproape nimic. Potrivit unui studiu, cauza se află în bacteriile intestinale. Se pare că mulţi oameni nu au enzimele importante necesare pentru a avea efectele benefice ale fructelor şi legumelor consumate.

Concluziile, publicate în decembrie 2025 în Nature Microbiology, arată că oamenii sunt diferiţi în ceea ce priveşte capacitatea intestinului lor de a transforma nutrienţii din plante în forme pe care organismul le poate utiliza — şi că acest proces poate fi perturbat în cazul bolilor cronice.

Rezultatele ajută la explicarea motivului pentru care sfaturile alimentare eşuează adesea în cazul persoanelor cu boli cronice.

„Digestia secundară”

Multe substanţe chimice benefice din plante, cum ar fi cele din fructe de pădure, nuci şi legume, nu sunt active atunci când le consumăm.

În schimb, acestea trebuie transformate chimic de microorganismele din intestinul nostru – un proces numit „a doua digestie”. Echipa de cercetare a analizat 775 de nutrienţi vegetali diferiţi şi modul în care sunt transformaţi de bacteriile intestinale.

Capacitatea de a transforma un compus vegetal în forma sa activă depinde în totalitate de enzimele specifice care trăiesc în intestinul unei persoane — iar acestea variază în funcţie de locul în care trăieşte cineva şi de ceea ce mănâncă.

Studiul a analizat peste 5.500 de microbiomi intestinali din întreaga lume şi a constatat că aproximativ 70% din enzimele bacteriene sunt dedicate transformării nutrienţilor vegetali în formele lor active — mult mai mult decât se credea anterior. Cu toate acestea, colecţia de enzime a fiecărei persoane este unică, ca o „carte de bucate chimică” personalizată.

De ce persoanele bolnave nu pot procesa alimentele sănătoase

Echipa a utilizat inteligenţa artificială (IA) pentru a compara profilurile enzimatice ale persoanelor sănătoase şi ale celor cu boli cronice, inclusiv boli inflamatorii intestinale, cancer colorectal şi steatoză hepatică.

Ei au descoperit că la pacienţii cu aceste afecţiuni, potenţialul bacteriilor intestinale de a procesa alimente sănătoase era semnificativ redus, iar IA putea prezice cu precizie dacă o persoană era sănătoasă sau bolnavă pe baza enzimelor sale bacteriene.

De exemplu, pacienţii cu cancer colorectal nu aveau o enzimă cheie necesară pentru a procesa un anumit compus vegetal, pe care persoanele sănătoase îl aveau din abundenţă. Această capacitate redusă de a converti compuşii benefici ar putea explica de ce sfaturile alimentare nu funcţionează adesea la fel de bine pentru pacienţii cu boli cronice.

„Această cercetare susţine o idee clară şi practică: efectele benefice ale multor alimente vegetale depind în parte de cazul în care o persoană are microbii intestinali şi enzimele microbiene corespunzătoare”, a spus dr. Jason Korenblit, gastroenterolog la Just Answer, care nu a participat la studiu.

Pacienţii cu boli inflamatorii intestinale ar putea să nu aibă bacteriile cheie sau să aibă puţine, pentru ca enzimele necesare să transforme fitonutrienţii – compuşi vegetali benefici – în produse finale utile.

În plus, materia vegetală şi fibrele nedigerate, din cauza lipsei microbilor, pot duce, de asemenea, la efecte adverse, cum ar fi balonarea şi diareea.

„În termeni simpli, două persoane pot mânca aceeaşi cantitate de afine, ceapă sau ceai, dar microbiomul uneia dintre ele poate transforma mai mulţi compuşi în metaboliţi antiinflamatori sau protectori, în timp ce microbiomul celeilalte persoane poate transforma mai puţini”, a spus el.

Planuri nutriţionale personalizate, adaptate microbiomului nostru

Persoanele caare nu au enzimele intestinale necesare pentru a digera anumite alimente pot lua în considerare administrarea de suplimente pentru a completa nutrienţii lipsă.

Consumul de probiotice poate contribui, de asemenea, la îmbunătăţirea compoziţiei generale a intestinului. Însă aceste decizii necesită o abordare personalizată, deoarece microbiomul intestinal este diferit de la o persoană la alta.

„Rezultatele noastre arată cât de importantă este funcţia microbiomului pentru efectele unei alimentaţii sănătoase”, a declarat într-un comunicat de presă autorul studiului şi profesorul Gianni Panagiotou, expert în microbiom la Universitatea "Friedrich Schiller" din Jena şi la Institutul Leibniz pentru Cercetarea Produselor Naturale şi Biologia Infecţiilor.

„Numai prin cooperarea dintre bioinformaticieni, chimişti, specialişti în diferite tipuri de boli şi microbiologi am reuşit să surprindem întreaga diversitate şi dinamică a bacteriilor intestinale.”, a precizat el.

Aceste informaţii ar putea duce la planuri nutriţionale personalizate, adaptate microbiomului unei persoane. În loc de sfaturi universale, abordările viitoare ar putea implica furnizarea de nutrienţi adecvaţi sau probiotice care conţin enzime specifice pentru a îmbunătăţi procesarea alimentelor în intestin.

„Pe măsură ce aflăm mai multe despre microbiom şi despre proporţiile optime ale diverselor organisme pentru fiecare individ, am putea în cele din urmă să adaptăm dietele la microbiomul lor, pentru a contribui la îmbunătăţirea procesării nutrienţilor şi a simptomelor gastrointestinale”, a declarat dr. David B. Purow, director general al Centrului de Sănătate Digestivă de la Northwell Health/Spitaul din Huntington, New York, care nu a participat la studiu.

Korenblit a declarat pentru The Epoch Times că microbiomul intestinal este doar o parte a poveştii.

În cazul bolilor cronice, cum ar fi boala inflamatorie intestinală, simptomele apărute după consumul de alimente nutritive pot proveni şi din alte probleme, cum ar fi intoleranţa la fibre, probleme cu acidul biliar, sensibilitate la lactoză, fructoză sau FODMAP, carbohidraţi fermentabili care pot declanşa simptome digestive, efecte ale medicamentelor sau inflamaţii active.

„Microbiomul este un factor important, dar nu singurul”, a spus Korenblit.