Bacalaureatul de “tip A” ar putea duce spre facultate, iar cel de “tip B sau C”, doar spre câmpul muncii

Ministerul Educaţiei intenţionează ca de anul viitor să introducă examenul de bacalaureat diferenţiat, probabil pe două sau chiar trei “categorii” – A, B şi C, de exemplu – absolventul putând să aleagă o variantă de bacalaureat care îi permite să se înscrie la facultate sau o altă variantă de diplomă cu care se poate doar angaja, dar nu poate urma cursuri universitare. Elevul va şti că dacă ia diplomă tip A are o anumită perspectivă, iar dacă ia diplomă B sau C, o altă.

Stelian Victor Fedorca, secretar de stat în Ministerul Educaţiei, spune că modificarea sistemului de desfăşurare a bacalaureatului este necesară întrucât există candidaţi care primesc aceleaşi subiecte, dar care nu au acelaşi număr de ore la materia respectivă. El a mai spus că cei din grupa tehnologică ce nu au promovat bacalaureatul sunt dezavantajaţi la angajare pentru că sunt preferaţi cei cu diplomă de bacalaureat în condiţiile în care ei beneficiază de un certificat de competenţe. "Foarte mulţi angajatori cer viitorilor angajaţi diplomă de bacalaureat cu toate că au competenţe, au acel certificat de competenţe. Este tehnician în horticultură, are competenţe, poate fi angajat, dar lipsa diplomei de bacalaureat îl dezavantajează, fie nu îl angajează, fie ia un salariu mai mic, cu toate că cei doi, unul cu diplomă de bacalaureat şi celălalt fără, prestează aceeaşi muncă, îşi pun în valoare competenţele căpătate în practica de-a lungul anilor", a explicat secretarul de stat de la Ministerul Educaţiei.

Vorbind despre dezastrul de la Bacalaureatul 2012, strâns legat de rezultatele similare din 2011, Fedorca a afirmat că vechea guvernare nu a întreprins nicio măsură după experienţa de anul trecut, pentru ca absolvenţii de liceu pe ruta tehnologică să aibă o şansă la promovare. „Nu s-a realizat niciun studiu după dezastrul de la Bacalaureatul din 2011 şi consider aceasta ca pe un act premeditat şi criminal. Pur si simplu nu le-a păsat de ei şi cu siguranţă anul viitor vor fi şi mai mulţi respinşi”, a declarat Fedorca. De asemenea, la evaluarea naţională, s-a constatat că foarte mulţi elevi au obţinut note sub 5, aşa încât se prevede, din fotoliul de la minister, un nou prăpăd peste patru ani.

Şi ministrul educaţiei, Ecaterina Andronescu, este de acord cu un bacalaureat diferenţiat cu "rute profesionale". "Rezultatele din acest an de la bacalaureat indică faptul că la liceele teoretice promovabilitatea a fost de peste 70-80%, în timp ce la liceele industriale, de 20-24%. De asemenea, la repartizarea computerizată, în liceele tehnologice nu ajung cei mai buni elevi", a spus ministrul educaţiei, care speră ca la sfârşitul luni august să avem o sesiune extraordinară a Senatului, care să se materializeze cu o nouă formă a bacalaureatului în 2013

La nivel naţional, promovabilitatea la sesiunea din iunie-iulie a examenului de bacalaureat de anul acesta este de 43,04% înainte de soluţionarea contestaţiilor, cu 1,43% mai mică faţă de 2011.

Poate acel procent de 43 la sută este realitatea societăţii. Poate nu avem nevoie de atâtea şcoli. De ce toţi să facă liceul teoretic?

Poate nu avem nevoie de atâtea şcoli”

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hăncescu, spune că procentul de promovabilitate de 43% la bacalaureat ar putea fi realitatea societăţii. "Poate acel procent de 43 este realitatea societăţii. Poate nu avem nevoie de atâtea şcoli. De ce toţi să facă liceul teoretic? Învăţământul ar putea fi structurat în funcţie de aptitudinile elevilor", a spus liderul FSLI. "Toate grupurile şcolare au acum clase de matematică-informatică. Liceele au şi ele clasă de matematică-informatică. Nu ştiu dacă toţi copiii îşi doresc acest lucru. Nu mai merge aşa", a mai spus Hăncescu.

Preşedintele executiv al Federaţiei "Spiru Haret", Marius Nistor, este împotriva ideii de a închide liceele care au avut promovabilitate zero la bacalaureat, înainte de a fi analizate cauzele care au dus la o astfel de situaţie. Cred că mai întâi ar trebui identificate cauzele, iar unitatea de învăţământ să fie monitorizată foarte bine cel puţin un an. Apoi, să fie analizată posibilitatea eliminării deficienţelor" este de părere Nistor. În legătură cu admiterea în liceu a copiilor cu medii mai mici de 5 (n.r. - mii de copii au intrat în ultimii ani în clasa a IX-a cu medii cuprinse între 3 şi 4,99), Nistor spune că şi aici trebuie făcută o selecţie. "Nu cred că toţi copiii trebuie să meargă la facultate. Să redăm Cezarului ce este al Cezarului. Să stabilim valori şi priorităţi, dar mai ales să oferim alternative educaţionale elevilor, în funcţie de aptitudinile lor", a mai spus Nistor.