Avion de luptă rusesc “hărţuieşte” un avion de spionaj american deasupra Mării Baltice

Incidentul a avut loc în 29 aprilie, când avionul de luptă rusesc s-a apropiat la aproximativ 30 de metri de avionul de recunoaştere american şi a efectuat un luping deasupra acestuia, a raportat vineri CNN, citând doi oficiali militari americani din regiunea Mării Baltice.

„Această interceptare nesigură şi neprofesionistă are potenţialul de a aduce prejudicii grave tuturor echipajelor aeriene implicate”, a susţinut într-o declaraţie comandantul Bill Urban, purtător de cuvânt al Pentagonului.

„Mai important, acţiunile nesigure şi neprofesioniste ale unui singur pilot au potenţialul de a amplifica inutil tensiunile dintre ţări”, a adăugat el.

Urban a notat că Washingtonul se îngrijorează în urma unor astfel de mişcări deoarece ele amplifică în mod serios temerile privind siguranţa.

În acelaşi timp, joi, un avion de luptă supersonic rusesc Mig-31 a interceptat un avion de spionaj P-8 al Marinei SUA deasupra Estului Îndepărtat al Rusiei.

Avionul Mig-31 din era sovietică, care este cunoscut ca fiind cel mai rapid avion supersonic din lume, a zburat la aproximativ 15 metri de aparatul american, executând manevre descrise de comandantul Dave Behnam, purtător de cuvânt al Comandamentului Forţelor Americane din Pacific, ca fiind “sigure şi profesioniste”.

Tensiunile dintre forţele militare ruseşti şi americane s-au amplificat la începutul acestei luni după ce două avioane de luptă ruseşti Suhoi Su-24 au efectuat un “atac simulat” împotriva distrugătorului american USS Donald Cook în Marea Baltică.

Descriind acel incident ca unul dintre cele mai agresive acte din ultima perioadă, oficialii americani au declarat că bombardierele ruseşti au zburat atât de aproape încât erau aproape razante cu apa mării.

Rusia a acuzat SUA de intimidare prin desfăşurarea distrugătorului Cook în apropiere de graniţa rusă din regiunea Baltică, avertizând că armata rusă va răspunde la orice incident viitor.

În acelaşi timp, NATO a trimis un număr suplimentar de soldaţi şi echipamente în statele baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – pentru a contracara ceea ce alianţa susţine că este o “agresiune rusească”.

Naţiunile baltice, care au intrat în NATO în 2004, au cerut o prezenţă permanentă a trupelor alianţei militare vestice pe teritoriile lor, deşi Moscova neagă că ar avea intenţia de a ataca aceste state.