Avertizare împotriva viperelor

Canicula instalată de mai multe zile în România aduce în prim-plan un nou pericol: apariţia viperelor. De asemenea, specialiştii spun că, din luna iunie şi până în august, viperele îşi perpetuează specia şi sunt extrem de periculoase. În ultimele zile, autorităţile medicale din mai multe judeţe, în special cele de deal şi de munte, au emis documente pentru a atrage atenţia asupra agresivităţii viperelor. Aceşti şerpi veninoşi sunt extrem de agresivi în perioada iunie – august, mai ales în zilele caniculare. „Excursioniştii trebuie să cunoască pericolul pe care îl reprezintă viperele în această perioadă, modalităţile de prevenire a atacului acestora şi care sunt primele măsuri de ajutor care trebuie luate în caz de muşcătură”, se scrie în informările Direcţiilor de Sănătate Publică (DSP).

Conform sursei, este recomandată folosirea unor bocanci de munte, chiar dacă temperatura este ridicată, şi verificarea vizuală a zonei din jur. Mai mult, ridicarea pietrelor mari este recomandată numai în cazul în care persoana s-a asigurat că nu există nimic sub ea. În cazul vegetaţiei înalte, trecătorul este sfătuit să lovească ierburile din faţă cu un băţ lung, pentru a speria reptilele şi a le determina să fugă din cale.

O persoană muşcată de viperă poate muri în cinci ore din cauza veninului care este, de fapt, o hemotoxină. Aceasta, împreună cu hemoglobina din sânge formează un compus stabil, lucru care determină sufocarea. “Totuşi, moartea cauzată de muşcătura unui şarpe veninos survine în cazuri rare, mai mult de jumătate din muşcăturile de viperă sunt uscate, fără inoculare de venin. Efectele unei muşcături de şarpe veninos variază în funcţie de vârstă, condiţia fizică şi starea de sănătate a victimei. O muşcătură de şarpe poate să afecteze victima, dar şi pe membrii grupului, din punct de vedere psihic, împiedicând luarea măsurilor necesare”, specifică DSP. Muşcătura de şarpe veninos are mai multe simptome, printre care durerea acută, umflarea zonei afectate, apariţia stării de semiconştienţă, schimbarea culorii pielii în zona muşcăturii, senzaţie de greaţă, tulburări de vedere, dificultăţi de respiraţie, transpiraţie excesivă, dureri abdominale, sete, anxietate şi posibila pierdere a cunoştinţei. Muşcătura de viperă lasă pe piele două înţepături la distanţă de 3-4 milimetri.

Şefii DSP informează că o muşcătură de la orice tip de şarpe veninos trebuie să fie întotdeauna considerată o urgenţă medicală. Mai mult, chiar şi muşcăturile de şerpi neveninoşi ar trebui tratate de medic, pentru a nu apărea reacţii alergice severe. Victima unei muşcături de viperă trebuie transportată la spital cât mai repede. Persoana respectivă ar trebui să se mişte cât mai puţin, pentru a evita răspândirea veninului în corp şi să aştepte sosirea personalului calificat, rana trebuie curăţată cu apă, săpun sau şerveţele antiseptice şi, pe muşcătură, trebuie apăsat puternic podul palmei.

Moartea cauzată de muşcătura unui şarpe veninos survine în cazuri rare, mai mult de jumătate din muşcăturile de viperă sunt uscate, fără inoculare de venin.

Viperele au o lungime pornind de la 20 de centimetri, iar corpul este lăţit, semnul „particular” fiind un desen în formă de „V” pe cap. Aceste reptile pot fi găsite atât în marginea pădurilor, în codri, pe păşuni alpine, stâncării, dar şi în zonele umede de lângă izvoare. Vipera este o specie diurnă care, după perioada de hibernare din lunile noiembrie – martie, caută din zori razele soarelui pentru a-şi ridica temperatura corpului, însă viperologii spun că vara, în perioade caniculare, reptila este activă şi în timpul nopţii. Aceşti şerpi preferă să fugă la cel mai mic semn: chiar dacă sunt surde şi mioape, simt excelent vibraţiile şi atacă doar pentru a se apăra.