Autorităţile Norvegiei au pierdut lupta cu cerşetorii stradali

Vara este perioada în care naţionaliştii norvegieni, dar şi cetăţenii nu tocmai 'politically correct' îşi exprimă indignarea în legătură cu 'invazia ţiganilor'. Din luna mai, mii de romi pleacă din România, Bulgaria şi Ungaria spre bogatele oraşe europene, pentru a cerşi. Înainte de începerea acestui nou 'sezon', autorităţile Norvegiei au promis să pună capăt fenomenului, însă, după cum constată cotidianul rus Novîe Izvestia, toate măsurile luate nu au dus la niciun rezultat.

Guvernul şi parlamentul 'ţării fiordurilor' s-au pregătit încă din luna mai pentru invazia cerşetorilor, adoptând o serie de legi restrictive. Autorităţilor orăşeneşti li s-a permis să înfiinţeze 'zone libere de cerşit', au fost stabilite interdicţii pentru înnoptarea în parcuri şi pe asfalt. În Oslo, de exemplu, cerşetoria a fost interzisă de la 1 mai până la 1 octombrie practic în toate locurile 'bune de cerşit': în centrul oraşului, în supermarketuri, pe bulevarde...

Cu toate acestea, maeştrii în 'stoarcerea de pomeni' au găsit o soluţie. Ţigani cu acordeoane, cârje sau pur şi simplu talere pentru adunat mărunţişul au ocupat poziţii în locuri strategice, la care autorităţile nici nu s-au gândit: lângă pistele de alergat din parcuri sau pur şi simplu pe maluri de râuri şi lacuri, unde norvegienilor le place atât de mult să se odihnească.

'Cel puţin o mie de coroane câştig zilnic ajung în continuare în buzunarele cerşetorilor cu experienţă', constată sec presa locală, ilustrând articolele cu fotografii ce prezintă case solide, cu două sau chiar trei etaje, construite în România sau Bulgaria din bani strânşi la cerşit. Este adevărat că aceste reportaje alternează cu povestiri despre sărăcia ţiganilor, iar pozele cu acoperişuri năruite rămân în amintirea mărinimoşilor norvegieni mai mult decât palatele din piatră ale 'baronilor' . De aceea, cerşetorilor cum li s-a dat, aşa li se şi dă.

Interdicţia privind înnoptatul de asemenea nu a funcţionat aproape peste tot. După ce, profitând de noua lege, autorităţile capitalei norvegiene au desfiinţat la sfârşitul lui iunie o tabără de ţigani amplasată într-unul dintre parcuri, scoţând şi distrugând lucrurile rămase acolo, ce figurau în registru ca şi 'gunoi', Ministerului Justiţiei al Norvegiei i-a fost înaintată o plângere a ţiganilor, redactată după toate regulile organizaţiilor de apărare a drepturilor omului. Primăria din Oslo a fost acuzată de furt şi vandalizare, imputându-i-se o sumă frumuşică pentru pretinse zeci de telefoane mobile scumpe furate, boccele cu haine scumpe şi alte valori.

În afară de aceasta, în timpul distrugerii taberei, una dintre locatarele acesteia a născut prematur, ceea ce a devenit ştirea numărul unu în Norvegia săracă în evenimente. Funcţionarii de la primărie au fost declaraţi rasişti şi sadici, iar drept urmare autorităţile orăşeneşti din toată ţara au renunţat la încercările de a desfiinţa tabere ţigăneşti, încercări atât de periculoase pentru reputaţia lor.

Norvegia, care credea că vara lui 2013 va deveni una de cotitură în lupta împotriva invaziei de cerşetori din Europa de Est, s-a dat bătută, potrivit Novîe Izvestia. Toate eforturile în lupta cu acest fenomen s-au dovedit inutile.

Cotidianul Aftenposten şi-a informat cititorii că cele 23 de miliarde de coroane (circa 3 miliarde de euro), pe care Norvegia le-a alocat Uniunii Europene (UE) în perioada 2004-2014 pentru îmbunătăţirea vieţii ţiganilor în ţările de origine au fost cheltuiţi în zadar. Cea mai mare parte dintre aceşti bani a fost orientată spre achitarea unor servicii de consultanţă, spre diverse studii cu privire la viaţa grea a ţiganilor, precum şi spre îmbunătăţirea situaţiei ecologice din România şi Bulgaria. La romi au ajuns doar 'firimituri'.

Organizaţiile de apărare a drepturilor omului cer ca lanţul de intermediari să fie înlăturat, iar ajutoarele de stat să le fie date direct romilor, pentru un ajutor concret, însă, potrivit ziarului rus, Oslo ridică din umeri: 'România şi Bulgaria, unde locuiesc cei mai mulţi dintre ţiganii Europei, nu fac parte dintre ţările dezvoltate şi din acest motiv acolo trebuie să acţionezi după reguli birocratice'.

'Analiza modului în care au fost cheltuite ajutoarele alocate grupurilor etnice nevoiaşe este mult prea simplificată. În realitate, din aceste miliarde s-au făcut multe lucruri utile', afirmă secretarul Ministerului de Externe al Norvegiei, Gry Larsen. În acelaşi timp, 'guvernul este gata să accepte criticile şi să acţioneze mai ţintit în ceea ce priveşte sprijinul acordat romilor', a dat asigurări Larsen.

Mass-media din Norvegia subliniază că substanţialele câştiguri pe care le aduce cerşetoria (1.000 de coroane pe zi înseamnă circa 140 de euro) sunt de fapt rădăcina răului. Zeci de mii de copii romi rămân cu lunile acasă de unii singuri, în timp ce părinţii lor umblă prin Europa de Vest (sau, abandonând şcoala, aceşti copii îi însoţesc). Drept rezultat, creşte o nouă generaţie de oameni analfabeţi, ale căror singure surse de hrană rămân, într-o Europă modernă, cerşetoria, hoţia şi escrocheria, scrie sursa citată.

Prin urmare, problema, cu care autorităţile Norvegiei luptă cu atât de puţin succes, riscă să devină una eternă, conchide pe un ton pesimist cotidianul rus.