Autorităţile de la Bălţi nu au respectat doliul pentru poetul Dumitru Matcovschi (presa)
Timpul scrie despre provocările de la Bălţi, unde autorităţile locale au refuzat să respecte doliul pentru poetul Dumitru Matcovschi. Drapelul de pe clădirea Primăriei nu a fost coborât în bernă, aşa cum prevede decretul preşedintelui şi nu este prima dată când la Bălţi sunt sfidate deciziile luate de autorităţile centrale, aminteşte Timpul.
'28 iunie - între sărbătoare şi doliu', mai titrează Timpul. Publicaţia remarcă faptul că la 28 iunie, Chişinăul s-a împărţit în două tabere - unii au sărbătorit eliberarea Basarabiei de sub 'ocupaţia' armatei româneşti, alţii au ţinut o zi de doliu pentru cei care au avut de suferit de pe urma regimului comunist instaurat cu forţa.
Depăşirea crizei politice interne din Republica Moldova a fost urmărită îndeaproape atât de către Bruxelles, cât şi de alţi parteneri ai ţării, pentru că 'tuturor nouă Moldova nu ne este indiferentă', declară într-un interviu pentru Agenţia IPN ministrul de externe al Republicii Lituania Linas Linkevicius, a cărui ţară a preluat luni preşedinţia UE. 'Unicul şi cu adevărat sincerul interes al Uniunii Europene a fost întotdeauna dezvoltarea Republicii Moldova în baza valorilor europene. Acum Moldova se află aproape ca niciodată de scopul pe care şi-l propune la summit-ul de la Vilnius - parafarea Acordului de asociere. Iar poziţia Lituaniei de susţinător sincer şi constant al agendei europene a Moldovei rămâne neschimbată', a mai declarat oficialul.
Proiectul de asamblare la Chişinău a troleibuzelor belaruse se mişcă lent, iar costurile au crescut semnificativ, arată un raport al Curţii de Conturi, citat de Adevărul. Administraţia Regiei Transport Electric spune că nu există întârzieri şi pune scumpirea pe seama uzinei din Minsk. Potrivit Curţii de Conturi, autorităţile publice din Chişinău şi Regia Transport Electric au procedat la implementarea proiectului fără a dispune de pârghii de reglementare şi eficientizare a costurilor.
Adevărul mai publică un reportaj de la subsolul Bibliotecii Naţionale, unde a descoperit-o pe 'doctoriţa' de cărţi Valentina Granaci. Ea repară cărţile de un sfert de veac. La început a lucrat cu cele mai simple instrumente. Apoi a lucrat, timp de doi ani, cot la cot cu directorul Bibliotecii Naţionale, Alexe Rău, şi a câştigat un proiect în valoare de 65.000 de dolari. Cu aceşti bani, instituţia a cumpărat utilajul necesar pentru restaurarea cărţilor deteriorate. Centrul tehnic condus de Valentina Granaci este singurul punct de instruire a restauratorilor. Sub egida ei, s-au deschis ateliere şi la muzeele de Istorie, de Arte Plastice şi de Etnografie, la Universitatea de Medicină şi la Academia de Studii Economice.
