Attila Korodi: migrarea miniştrilor români dintr-o tabără în alta

Deputatul UDMR Attila Korodi, care de câteva zile a devenit ministru al Mediului şi Pădurilor, a demonstrat cum poate un politician din România să treacă dintr-o tabără în alta în numai câteva clipe. Până la numirea sa ca ministru, Attila Korodi a făcut parte din Comitetului de Conducere a Asociaţiei Proprietarilor din Ciuc, un organism non-guvernamental care revendică de la statul român zeci de mii de hectare de fond silvic şi construcţii în valoare de milioane de euro. Numit ministru, Korodi a demisionat imediat din asociaţia menţionată, trecând astfel, brusc, exact în cealaltă tabără, cea a statului de la care Asociaţiei Proprietarilor din Ciuc cere despăgubirile de milioane de euro!

De câteva luni, preşedinte Asociaţiei este călugărul franciscan Bojte Csaba, iar doi dintre conducători erau Korodi Attila şi Tanczos Barna, ambii influenţi conducători ai UDMR. Încă din anul 2000, Asociaţia a revendicat mare parte din terenurile aflate în administrarea direcţiilor silvice Harghita, Neamţ şi Bacău, direcţii care, culmea!, sunt subordonate Ministerului Mediului şi Pădurilor, care va fi condus de Korodi Attila.

În urmă cu câţiva ani, Asociaţia a dat în judecată statul român, mai exact Ministerul Finanţelor Publice, dorind ca instanţa să constate că este continuatoarea ,,Bunurile Private din Ciuc", existentă din 1946. Curtea de Apel Târgu-Mureş a clarificat această chestiune printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă: Asociaţia din Ciuc nu este succesoarea de drept a fostei regii ,,Bunurile Private din Ciuc". Totuşi, după înfiinţarea Asociaţiei au urmat revendicările de terenuri şi imobile, precum şi mai multe procese, printre care şi litigii privind stabilirea dreptului de proprietate asupra a 2.794 ha vegetaţie forestieră din zona Plăieşii de Jos, stabilirea dreptului de proprietate asupra imobilelor situate în zona Tulgheşul de Jos şi asupra a 20.962 de hectare de păduri, păşuni, fâneţe, situate pe raza administrativ-teritorială a direcţiilor silvice Harghita, Bacău şi Neamţ. În toate aceste cazuri, justiţia a dat dreptate direcţiilor silvice, iar activitatea Asociaţiei a intrat în umbră.

În ultimele luni, însă, se constată o revigorare a activităţii, iar alegerea unui călugăr în conducere încearcă să legitimeze acţiunile sociale prevăzute în statut. Mai mult, implicarea unor politicieni, printre care şi Attila Korodi, nu poate decât să dinamizeze activitatea unui for care solicită despăgubiri de milioane de euro din partea satului român.