Atenţia lui Merkel s-a bazat mai degrabă pe afaceri decât pe drepturile omului, în China

Cancelarul german Angela Merkel a vizitat China joia trecută, pentru o reuniune la nivel înalt de două zile, concentrându-se în principal pe consolidarea legăturilor comerciale între cei doi giganţi exportatori. Grupurile pentru drepturile omului ar fi dorit declaraţii clare în ceea ce priveşte abuzurile regimului comunist.

Merkel a sosit la Beijing cu cea mai mare delegaţie guvernamentală şi economică germană de până acum, constând din şapte miniştri federali, 20 de lideri de afaceri şi peste 100 de angajaţi, care călătoresc cu trei avioane.

Pe lângă discuţiile cu premierul Wen Jiabao şi cu şeful de partid Hu Jintao, ea s-a întâlnit cu Li Keqiang şi Xi Jinping, care sunt de aşteptat să preia funcţia de premier, respectiv de secretar general, în această toamnă.

Mesajul-cheie al Germaniei către omologii săi chinezi a fost sublinierea importanţei aşa-numitului nivel de corectitudine, de care are nevoie industria germană pentru a opera şi investi în China.

"Piaţa europeană este larg deschisă pentru societăţile chineze. Ne aşteptăm la acelaşi lucru pentru companiile noastre", a afirmat ministrul federal al economiei şi tehnologiei, Philipp Rösler, într-o declaraţie.

Pentru Germania, a cărei economie este profund dependentă de exporturi, piaţa din China este una din "coloanele vertebrale ale industriei germane de export". China este cea de-a doua destinaţie ca importanţă din afara Europei, pentru produsele germane, cum ar fi piese pentru maşini şi automobile. În 2011, au fost exportate mărfuri în valoare de peste 80 miliarde de dolari, contribuind la o jumătate de procent din creşterea germană (dintr-un total de 2,7 la sută).

Pentru a continua acest boom, contracte în valoare de peste 6 miliarde de dolari au fost semnate joi de ambele părţi, în Beijing. Simbolic, ministrul Rösler a deschis vineri, o nouă fabrică Volkswagen.

Discuţiile au oferit şi o oportunitate de a asigura regimul de la Beijing că criza datoriilor din Uniunea Europeană este manevrată în mod corespunzător, chestiune ce reprezintă o îngrijorare majoră pentru regimul chinez.

Grupurile pentru drepturile omului şi politicienii germani din opoziţie şi-au exprimat dezamăgirea că Merkel nu a adus în discuţie probleme legate de drepturile omului, în timpul călătoriei sale.

Man-Yan Ng de la Societatea Internaţională pentru Drepturile Omului (SIDO) cu sediul în Germania, a declarat că guvernul german ar trebui să îşi "exprime public criticile, nu doar în spatele uşilor închise".

De-a lungul ultimilor ani, Merkel a iniţiat peste 50 de dialoguri cu Beijingul pe teme numeroase, inclusiv statul de drept şi drepturile omului. Human Rights Watch a numit astfel de discuţii private, care se încheie fără rezultate clare, o "acţiune de faţadă".

Merkel trebuie să recunoască că ea nu are de-a face cu orice guvern, ci cu "cel mai mare agresor al drepturilor omului", a spus Ng.

Pentru Ng, Merkel este limitată în opţiunile sale, confruntându-se atât cu presiunile din industria germană, cât şi cu alegerile generale de anul viitor.

Cancelarul obişnuia să fie mai sinceră şi mai îndrăzneaţă. În 2007, ea l-a invitat pe Dalai Lama la Berlin, făcând regimul chinez să reacţioneze furios în semn de protest. În această primăvară, în timpul ultimei sale călătorii, ea a încercat să se întâlnească cu reprezentanţi ai Southern Media Group, un ziar critic şi relativ îndrăzneţ, dar nu a reuşit acest lucru. În această săptămână s-a raportat că Merkel a cerut condiţii mai bune de lucru pentru corespondenţii germani.

"Germania poate câştiga numai pe termen lung" dacă este sinceră faţă de China, a spus Ng, respingând ideea că există un conflict între interesele economice şi cele morale.

Politicienii germani din opoziţie şi-au exprimat şi ei dezaprobarea. Vorbind pentru revista Stern, liderul Partidului Verde, Claudia Roth, i-a cerut lui Merkel "să discute problemele dificile".