Atelier de reflecţie: ”Industriile creative"
Instituţia Prefectului Judeţului Ilfov, în parteneriat cu Asociaţia pentru Promovarea Industriilor Creative, desfăşoară în luna iunie proiectul ”Industriile creative. Cultură şi valoare economică prin competitivitate, creativitate şi inovare”, care îşi propune să aducă în atenţia publicului industriile creative, un domeniu ce a înregistrat o mare expansiune la nivel mondial.
La evenimentul de deschidere au participat reprezentanţi ai administraţiei publice locale, reprezentanţi ai instituţiilor publice şi private de cultură, persoane care desfăşoară activităţii în domeniul culturii şi industriilor creative, oameni de cultură, antreprenori din domeniile cuprinse în cadrul industriilor creative şi conexe.
Seminarul a beneficiat şi de prezenţa unui invitat special, domnul Simon Evans, directorul Creative Clusters, liderul firmelor de consultanţă în domeniul industriilor creative şi iniţiatorul Conferinţelor Creative Clusters, principalul for internaţional pentru industriile creative.
In cadrul Atelierului, printre alţii au luat cuvântul, Speranţa Cliseru, prefectul Judeţului Ilfov, Narcis Afrasinei, directorul Administraţiei Fondului Naţional Cultural, Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România şi Lilian Onescu, secretar general al Ministerului Fondurilor Europene.
Astfel, doamna Speranţa Cliseru, prefectul Judeţului Ilfov a notat atunci când a aflat despre acest concept al industriilor creative a realizat că poate fi exploatat foarte bine în judeţul Ilvof, judeţ care are o tradiţie în aceste industrii creative. "Veţi înţelege mai bine la finalul seminarului. Pentru a sintetiza, conceptul este ”cum să faci bani din idei”. Practic valoarea intrinsecă a unui produs, preţul lui de cost, şi preţul de vânzare al acestuia este o diferenţă mare, care este datorată unui lanţ de oameni care adaugă prin ideile şi creativitatea lor un plus la valoarea acelui lucru. Într-o statistică europeană a regiunilor, regiunea Bucureşti-Ilfov este pe locul al 18-lea din 253 de regiuni, deci avem un foarte mare potenţial din acest punct de vedere, de aceea e bine să sprijinim dezvoltarea acestor industrii prin crearea unor clustere pentru industrii creative, clustere care pot fi finanţate şi din fonduri europene. UE acordă atenţie şi promovează dezvoltarea acestor clustere în care sunt implicaţi foarte mulţi oameni din lanţul de creaţie”.
La rândul lui, domnul Narcis Afrasinei, directorul Administraţiei Fondului Naţional Cultural a afirmat că se doreşte creerea unei viziuni noi şi a unei punţi între ceea ce se numeşte partea economică şi partea creativă. "Încercăm prin invitarea lui Simon Evans aici să creăm un material de reflecţie, să creăm o bază de idei, o bază de iniţiative, care mai târziu tot prin efortul nostru să se concretizeze”.
”Este o temă care este necesar să o aducem în atenţia publicului mai larg, a specialiştilor, ca temă de reflecţie. Evident că noi suntem 100% pe ideea că vrem să facem bani din creativitate. Este clar că industria pe care o ştim cu toţi şi am muncit pentru ea este pe cale de dispariţie. România trebuie să se mobilizeze cu ce resurse dispune. Creativitatea este una dintre resursele insuficient cunoscută şi insuficient utilizată. În 2012 agricultura a contribuit cu 5,5% din PIB, spre deosebire de toată activitatea creativă din România care a constituit 2,5%. Evident că nu spun să părăsim agricultura, dar când prin creativitatea de care nu ştie nimeni pe unde se naşte faci jumate din cât face agricultura, înseamnă că este un semnal ce ar trebui luat în considerare de statul român”, a remarcat domnul Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România.
Lilian Onescu, secretar general al Ministerului Fondurilor Europene a reiterat că este firească o promovare a potenţialului industriilor creative şi conform UE, industriile creative au fost definite ca ”acele industrii care îşi au originile în creativitatea, talentul, măiestria indivizilor şi care au potenţial creării de locuri de muncă şi de prosperitate prin generarea şi exploatarea proprietăţii intelectuale”.
La sesiunea de întrebari, tinută după atelierul de reflecţie, Eugen Vargo, directorul unei firme de decoraţiuni a parcurilor de distracţii, a ridicat anumite probleme punctuale: ”Nimeni nu plăteşte un designer în România (...) Uniunea Europeană zice următorul lucru: ”Dezvoltare prin creativitate”. Pentru ce? Pentru firmele care pleacă în China? Poate că UE ar trebui să dea o directivă să rămână firmele în Europa. Şi designeri italieni şi cei francezi şi cei din Belgia toţi au aceeaşi problemă. Unde lucrăm? Mergem toţi în China? Cum ne sprijinim noi designeri? Ar trebui să pună o interdicţie să mai plece, să avem locuri de muncă, aşa ar trebui să facă.
În România, industriile creative, prin paleta largă de domenii, de la arte tradiţionale, de la design şi jocuri video pot fi un mare potenţial economic pentru anumite zone, care profitând de acest potenţial se pot reintegra în circuitul economic producător de valoare adăugată.
Cele mai recente întâlniri realizate la nivel naţional au afirmat că şi în România industriile creative pot fi considerate un sector economic independent care influenţează creşterea PIB-ului ş i crează noi locuri de muncă. Elaborarea programelor operaţionale va presupune o viziune mai completă asupra viitoarelor finanţări pentru următoarea perioadă de programare 2014-2020.
Epoch Times a fost partener media al evenimentului.
