Atacul asupra unei închisori din Doneţk ucide zeci de prizonieri de război ucraineni. ONU cere anchetă

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a etichetat drept "crimă de război" atacul asupra închisorii din Doneţkul ocupat de ruşi, mai precis din Olenivka, în urma căruia au murit zeci de prizonieri de război ucraineni.

Într-o alocuţiune de vineri seară, Zelenski a declarat că peste 50 de persoane au murit în asaltul de la Olenivka, numindu-l "o crimă de război deliberată a Rusiei, o crimă în masă deliberată a prizonierilor de război ucraineni".

Luptătorii capturaţi - despre care ministerul rus al apărării a declarat că printre ei se numără membri ai batalionului de la Azovstal, care a apărat uzina siderurgică din Mariupol - ar fi trebuit protejaţi prin garanţii asigurate de Naţiunile Unite şi Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, a declarat liderul ucrainean care a şi cerut acestor organizaţii să intervină şi să investigheze atacul.

Potrivit The Guardian, Olenivka se află la aproximativ 10 km sud de Doneţkul ocupat şi aproape de linia frontului. Stabilirea responsabilităţii va fi probabil extrem de dificilă în lipsa unui acces independent la faţa locului.

Crucea Roşie a declarat că a solicitat acces pentru a determina starea de sănătate şi starea celor aflaţi în închisoare în momentul atacului.

"Prioritatea noastră în acest moment este să ne asigurăm că răniţii primesc un tratament care să le salveze viaţa şi că trupurile celor care şi-au pierdut viaţa sunt tratate cu demnitate", a declarat aceasta într-o declaraţie.

Farhan Haq, purtătorul de cuvânt adjunct al secretarului general al ONU, a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că nu are încă informaţii de primă mână despre atac şi că "problema accesului este, de asemenea, un punct dificil".

"Am încuraja cu tărie (...) toate părţile de pe teren să investigheze pe deplin ceea ce s-a întâmplat", a spus el.

Ministerul rus al Apărării a declarat că 40 de prizonieri au fost ucişi şi 75 răniţi în atacul asupra închisorii, dar a acuzat forţele ucrainene că ar fi lovit închisoarea cu rachete HIMARS de fabricaţie americană.

Moscova descrie batalionul de la Azovstal drept o organizaţie neonazistă.

Forţele de apărare ucrainene au negat responsabilitatea pentru atac şi au declarat că artileria rusă a vizat închisoarea pentru a ascunde faptul că bărbaţii deţinuţi acolo au fost "torturaţi şi ucişi". Ministrul de externe al ţării, Dmytro Kuleba, a declarat anterior că Rusia a comis o "crimă de război barbară".

Serviciile secrete militare ucrainene au declarat că lovitura a fost un "act deliberat de terorism", iar agenţia de securitate internă, SBU, a declarat că a interceptat convorbiri telefonice care indică faptul că Rusia este responsabilă. Procurorul general al Ucrainei, Andriy Kostin, a declarat că a deschis o anchetă pentru crime de război în legătură cu explozia.

Nu a existat nicio modalitate de a verifica imediat niciuna dintre cele două versiuni ale evenimentelor.

Ambasadorul SUA la Naţiunile Unite a declarat vineri că nu ar mai trebui să existe nicio îndoială că Rusia intenţionează să dezmembreze Ucraina "şi să o dizolve complet de pe harta lumii". Linda Thomas-Greenfield a declarat în faţa Consiliului de Securitate al ONU că SUA observă semne din ce în ce mai clare că Rusia pregăteşte terenul pentru a încerca să anexeze regiunile Doneţk, Luhansk, Herson şi Zaporijjia, inclusiv prin instalarea de "oficiali ilegitimi prin procură în zonele controlate de Rusia, cu scopul de a organiza referendumuri false sau de a decreta alăturarea la Rusia".

Imaginile difuzate vineri de televiziunea rusă, despre care se spune că ar fi de la locul faptei, de la închisoarea din Olenivka, arată militari care examinează o clădire cu o gaură în acoperiş, metal încâlcit de pe paturi suprapuse şi urme de sânge printre efectele personale. Alte imagini au arătat corpuri carbonizate şi dezmembrate.

Presa rusă a publicat ulterior imagini cu ceea ce a spus că sunt fragmente dintr-o rachetă americană HIMARS, adunate şi aşezate pe ceea ce părea a fi o bancă, mai degrabă decât amplasate la faţa locului.

SBU a afirmat că a interceptat convorbiri telefonice "în care ocupanţii confirmă că trupele ruseşti sunt de vină pentru această tragedie". Convorbirile interceptate indicau că ruşii ar fi plasat explozibili în închisoare, a precizat agenţia într-o declaraţie.

"În special, niciunul dintre martorii oculari nu a auzit vreo rachetă zburând spre penitenciar. Nu a existat niciun fluierat caracteristic, iar exploziile s-au produs de la sine", declară SBU.

În plus, înregistrările video online au arătat că ferestrele au rămas întregi în unele camere ale instituţiei, potrivit SBU. Acest lucru "indică faptul că epicentrul exploziei a fost în interiorul clădirii distruse, iar pereţii acesteia au primit lovitura valurilor exploziei, protejând unele dintre camerele învecinate".

Consilierul prezidenţial ucrainean MIhailo PodolIak a cerut o "anchetă strictă" asupra atacului şi a îndemnat ONU şi alte organizaţii internaţionale să îl condamne. El a declarat că ruşii au transferat câţiva prizonieri ucraineni în cazarmă cu câteva zile înainte de atac, sugerând că acesta a fost planificat. Acuzaţiile ruseşti, a spus el, au fost "o operaţiune clasică, cinică şi elaborată de steag fals", menită să discrediteze autorităţile ucrainene.

Regimentul Azov şi alte unităţi ucrainene au apărat oţelăria Azovstal timp de aproape trei luni, agăţându-se de labirintul său subteran de tuneluri. Acestea s-au predat în luna mai, sub atacurile neîncetate ale Rusiei de la sol, de pe mare şi din aer.

Zeci de soldaţi ucraineni au fost duşi în închisori din zonele controlate de Rusia, cum ar fi Doneţk, o zonă din estul Ucrainei condusă de autorităţile separatiste susţinute de Rusia.

Unii s-au întors în Ucraina în cadrul schimburilor de prizonieri cu Rusia, dar familiile celorlalţi nu au nicio idee dacă cei dragi lor sunt în viaţă sau dacă se vor întoarce vreodată acasă.

Atacul de vineri ridică întrebări serioase cu privire la locul în care erau ţinuţi prizonierii, în ce circumstanţe şi de ce nu au fost mutaţi într-un loc mai sigur.

De asemenea, ridică întrebări cu privire la statutul celor ucişi. Conform convenţiilor de la Geneva, prizonierii de război înrolaţi nu vor fi judecaţi pentru participarea legală la conflict.