Asociaţiile de Proprietari Expropriaţi, în audienţă la CEDO. Ce reclamă aceştia legat de autorităţile române

După ce toate propunerile pe care le-au făcut au fost respinse, iar dezbaterea publică legată de noua lege a fost anunţată de pe o zi pe alta, reprezentanţii asociaţiilor de proprietari expropriaţi au solicitat o audienţă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

“Le vom povesti celor de la CEDO cum s-a făcut dezbaterea publică. Pentru legea privind despăgubirile acordate proprietarilor de case naţionalizate trebuie ca cei de la noi să obţină şi acordul CEDO, pentru că altfel s-ar putea ca procesele să continue. Aşteptăm ca cei de la CEDO să ne anunţe când putem merge în audienţă acolo, după solicitarea pe care le-am trimis-o”, a declarat, pentru Epoch Times, Călin Ispravnic, preşedintele Asociaţiei pentru Proprietate Privată (APP).

Cererea de audienţă la CEDO a fost depusă de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Proprietarilor Expropriaţi din România care doresc să le arate celor de acolo “lipsa de interes a autorităţilor române cu privire la soluţionarea dosarelor de restituire a proprietăţilor”. Este vorba despre imobilele naţionalizate de comunişti şi care nu au fost retrocedate sau pentru care nu s-au acordat despăgubiri din partea statului nici la aproape 24 de ani de la Revoluţie.

Noua lege privind despăgubirile se află în dezbatere publică, dar aceasta nu ar fi fost organizată de autorităţi în adevăratul sens al cuvântului, după cum se plâng reprezentanţii proprietarilor.

“Ne-au anunţat de pe o zi pe alta, când afară era cod portocaliu de ninsoare. Reprezentanţii proprietarilor care acum sunt stabiliţi în Germania şi cei din Piteşti nu au reuşit să ajungă. Au participat în total 20 de persoane, însă toate propunerile pe care le-au făcut au fost respinse. Singurul motiv invocat a fost lipsa de bani, ni s-a spus mereu că ei ar vrea să ofere mai mult, dar nu pot. În schimb, autorităţile au găsit 1,4 miliarde de euro pentru linia de metrou din Drumul Taberei sau pentru Bechtel”, a precizat Călin Ispravnic.

Reprezentanţii proprietarilor au afirmat că au fost nevoiţi să facă numeroase demersuri pentru a putea discuta cu autorităţile despre proiectul de lege privind despăgubirile.

“Conţinutul discuţiilor purtate ne întăreşte convingerea că Guvernul nu are nici cea mai mică intenţie de a rezolva problema retrocedărilor, ci doar să adopte o lege în termenul indicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Propunerile asociaţiilor de proprietari de modificare a proiectului de lege au fost toate respinse urmând a fi menţinute prevederile actuale. Acestea încalcă însă principii fundamentale ale Convenţiei Drepturilor Omului având în vedere schimbările care vor apărea în timpul jocului. Se va realiza o discriminare între cei care au obţinut deja despăgubiri şi ceilalţi care au avut neşansa de a nu li se fi soluţionat notificările până în prezent”, au precizat reprezentanţii proprietarilor.

Ei au atras atenţia că nu se va ţine cont de dreptul cetăţenilor la un proces echitabil pentru că proprietarii nu mai pot ataca în instanţa refuzul autorităţilor de a le soluţiona notificările, fiind nevoiţi să aştepte încă mulţi ani până când vor primi un răspuns.

“Ceea ce prim-ministrul anunţa că va fi în sfârşit legea care va face dreptate proprietarilor s-a transformat într-o mare deziluzie; în realitate va fi un act normativ care va amâna acordarea despăgubirilor după 1 ianuarie 2017, când vom avea probabil alt Guvern. Proiectul de lege nu are în vedere o perioadă de timp rezonabilă în care să fie despăgubiţi cei ale căror bunuri au fost confiscate. Acordarea eşalonată a despăgubirilor ar fi putut fi o variantă bună în primii ani după 1990, dar acum, după 23 de ani, să îi ceri unui proprietar să mai aştepte alţi ani până când va primi totuşi ceva nu este decât o dovadă de rea credinţă şi de cinism din partea statului. Proprietarii au fost lipsiţi de bunurile lor timp de 70 de ani, dreptul lor la despăgubiri a fost tergiversat mai mult de două decenii, iar statul nu acordă despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a imobilului de la data preluării şi nici pentru deteriorarea bunului”, au mai arătat reprezentanţii proprietarilor.

Ce prevede proiectul de lege

Conform proiectului legii privind despăgubirile pentru imobilele naţionalizate, foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportate la valoarea casei. Cu acestea, vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 10% pe an din suma punctelor.

"Dispoziţiile Legii 10/2001 referitoare la restituirea în natură, cât şi la compensare cu alte bunuri sau servicii rămân aplicabile. În situaţia în care restituirea în natură nu mai este posibilă, despăgubirea se face prin compensarea cu puncte care vor fi valorificate. Cererile formulate potrivit Legii 10/2001 se soluţionează cu respectarea limitei de 50 hectare de proprietar deposedat, cu condiţia ca această suprafaţă să nu fi fost restituită prin aplicarea legilor fondului funciar", relevă proiectul.

Proiectul mai prevede că, pe viitor, cererile care au ca obiect imobile preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist vor fi rezolvate prin restituire în natură.

Pe de altă parte, măsuri reparatorii în echivalent, constând în compensarea cu alte bunuri sau "cu puncte" care pot fi valorificate, vor fi acordate doar dacă restituirea sub această formă nu este posibilă.

Evaluarea imobilului obiect al deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii şi se exprimă în puncte.

Un punct are valoarea de un leu, iar numărul de puncte se stabileşte după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat.

În cadrul proiectului, la capitolul intitulat "Valorificarea punctelor prin Fondul naţional al terenurilor agricole, forestiere şi al altor imobile", se prevede că, pe viitor, cererile de restituire care nu pot fi soluţionate prin restituire în natură la nivelul entităţilor investite de lege se soluţionează prin compensare cu imobile din acest Fond, care va fi administrat de Agenţia Domeniilor Statului.

Acest Fond naţional se constituie din terenuri agricole, forestiere şi alte imobile aflate în proprietatea publica sau privata a statului, aflate în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului şi a altor instituţii/autorităţi publice centrale sau locale, afectate valorificării punctelor prevăzute în deciziile de compensare emise de Comisia Naţională.

Prin participarea la licitaţiile naţionale de imobile din Fondul Naţional, titularii deciziilor de compensare vor putea valorifica punctele prevăzute în decizie.

Aceste licitaţii de imobile se vor organizează săptămânal la sediul central al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi se vor desfăşoară în regim de videoconferinţă.

Până la 1 ianuarie 2016, comisiile locale şi judeţene de fond funciar vor fi obligate totodată să rezolve toate cererile de restituire, să pună în posesie şi să elibereze titlurile de proprietate.