Aproape unu din trei beneficiari ai vaccinului împotriva COVID-19 a suferit efecte secundare neurologice [Studiu]

Aproape o treime dintre persoanele care au primit un vaccin împotriva COVID-19 au suferit complicaţii neurologice, inclusiv tremurături, insomnie şi spasme musculare, potrivit unui studiu recent publicat în revista Vaccines.

Studiul a analizat 19.096 de persoane care au primit vaccinuri anti-COVID-19 în Italia în iulie 2021, dintre care 15.368 au luat vaccinul Pfizer, 2.077 versiunea Moderna iar 1.651, versiunea AstraZeneca.

În timp ce atât Pfizer, cât şi Moderna sunt vaccinuri pe bază de ARNm, AstraZeneca, fiind un vaccin cu adenovirus, utilizează un mecanism diferit pentru a declanşa răspunsul imunitar.

Studiul a constatat că aproximativ 31,2% dintre persoanele vaccinate au dezvoltat complicaţii neurologice post-vaccinare, în special în rândul celor injectaţi cu vaccinul AstraZeneca. Diferitele vaccinuri au avut un "profil de risc neurologic" diferit.

Profilul de risc neurologic al vaccinului AstraZeneca a inclus dureri de cap, tremurături, spasme musculare, insomnie şi tinitus (ţiuitul urechilor), în timp ce profilul de risc al vaccinului Moderna a inclus somnolenţă, vertij, diplopie (vedere dublă), parestezie (senzaţie de amorţeală sau furnicătură la nivelul pielii), modificări ale gustului şi mirosului şi disfonie (răguşeală sau pierderea vocii normale). Niciunul dintre subiecţi nu a fost spitalizat sau a murit.

În ceea ce priveşte vaccinurile Pfizer, cercetătorii au constatat "un risc crescut" de ceaţă cognitivă sau de dificultăţi de concentrare.

Riscurile legate de AstraZeneca

Mai mult de 53% dintre persoanele care au primit vaccinul AstraZeneca au suferit de dureri de cap, care au durat de obicei o zi. Peste 13% au dezvoltat tremurături.

Insomnia a fost raportată în rândul a 5,8% dintre beneficiarii vaccinului AstraZeneca. Cu toate acestea, studiul notează că cercetătorii nu au fost siguri dacă persoanele respective au dezvoltat cu adevărat insomnie sau au avut o "percepţie greşită a calităţii somnului lor din cauza stresului provocat de vaccinare".

Tinitus a fost raportat de 2,7% dintre persoanele care au primit vaccinul AstraZeneca.

Toate aceste complicaţii de sănătate au avut un risc mai mare de apariţie după administrarea primei doze de vaccin.

După cum a mai constatat studiul, complicaţiile legate de vaccinul AstraZeneca sunt determinate de doi factori.

"În primul rând, natura vaccinului, care este un vector adenovirus modificat care are ca rezultat o activare imunitară sistemică semnificativă şi persistentă. În al doilea rând, vulnerabilitatea individuală legată de o biologie predispozantă".

Riscurile vaccinurilor Moderna şi Pfizer

Somnolenţa a fost constatată la 39,7% dintre cei care au luat injecţiile Moderna, această stare durând de obicei o săptămână. Acest lucru a sugerat că "ar putea există o relaţie strictă între apariţia somnolenţei şi răspunsurile imune la vaccin/infecţie".

Studiul a citat o "ipoteză fascinantă" care sugerează că vaccinurile antigripale ar putea duce la "distrugerea selectivă mediată imunitar a neuronilor producători de orexină, ceea ce reprezintă o afectare neuronală mediată de celulele T, declanşând astfel narcolepsia".

Narcolepsia este o afecţiune în care creierul este incapabil să controleze capacitatea de a dormi sau de a rămâne treaz.

"Având în vedere că acelaşi lucru se poate întâmpla şi în cazul vaccinurilor antiCOVID-19, sunt necesare de urgenţă investigaţii viitoare care să monitorizeze constatările de hipersomnie nou-apărută la persoanele vulnerabile".

Hipersomnia este incapacitatea de a rămâne treaz şi alert în timpul zilei, chiar dacă persoana respectivă a dormit suficient în timpul nopţii.

Aproximativ 15,9% dintre persoanele care au primit injecţii Moderna au avut vertij, o senzaţie care îi face pe indivizi să simtă că ei sau mediul înconjurător se mişcă sau se învârte. Aceasta a durat de obicei o zi.

Parestezia - o senzaţie de amorţeală sau mâncărime pe piele fără un motiv aparent - a fost raportată la 14,5% dintre cei care au primit vaccinul Moderna, care a dispărut după o zi.

Dintre persoanele care au primit o injecţie Moderna, 2,7% au raportat diplopie, cunoscută şi sub numele de vedere dublă, care a durat, de asemenea, aproximativ o zi. "Persoanele simptomatice au prezentat un risc crescut de a dezvolta diplopie după a doua doză, de parcă ar fi fost necesară o reactivare a răspunsului imunitar pentru a declanşa diplopia".

Între timp, aproximativ 6,4% dintre beneficiarii vaccinului Pfizer au raportat că au suferit de ceaţă cognitivă, afecţiune care se remediază de obicei într-o săptămână.

"Ceaţa cerebrală este un tip de afectare cognitivă care se prezintă ca o «stare de ceaţă cerebrală», incluzând lipsa de claritate intelectuală, dificultăţi de concentrare, oboseală mentală şi anxietate", se arată în studiu.

"Ipotezele, inclusiv inflamaţia sistemică care traversează bariera hemato-encefalică, neuroinflamarea după ce infecţia virală determină şi activarea microglială, apar ca explicaţii ale acestui fenomen la pacienţii cu COVID-19. O speculaţie alternativă este că persoanele simptomatice pot avea o disfuncţie cognitivă subclinică înainte de vaccinare şi că vaccinarea este un factor declanşator".

Femeile, extrem de afectate

Studiul a constatat că femeile se confruntă cu un „risc crescut de a dezvolta complicaţii neurologice” în urma vaccinării anti COVID-19.

"Constatările noastre sunt în concordanţă cu cele ale unui studiu recent care a arătat că mai mulţi factori, inclusiv sexul feminin, au fost asociaţi cu şanse mai mari de apariţie a efectelor adverse", se arată în raport.

Cercetătorii au sugerat că susceptibilitatea mai mare a femeilor la complicaţiile neurologice ale vaccinurilor ar putea fi din cauza unor "factori genetici şi hormonali".

Femeile au doi cromozomi X, în timp ce bărbaţii au un cromozom X şi un cromozom Y. Deoarece cromozomul X "conţine cele mai importante gene legate de imunitate din genomul uman", acesta poate provoca, de asemenea, "răspunsuri imunitare inflamatorii mai puternice", se arată în studiu.

Mai mult, estradiolul, principalul hormon sexual feminin, declanşează un proces imunitar specific pentru a produce "anticorpi împotriva infecţiilor".

Studiul a ridicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la comorbidităţi.

În limbajul medical, comorbiditatea descrie existenţa mai multor boli sau afecţiuni într-un organism în acelaşi timp, care pot sau nu să interacţioneze între ele.

"Dovezile că disfuncţiile sistemului imunitar (alergii/ tulburări de imunodeficienţă) sunt raportate frecvent în grupul nostru simptomatic reprezintă mai mult decât o întâmplare", au declarat cercetătorii.

Comorbidităţile au fost prezente la 47,6% dintre beneficiarii vaccinului AstraZeneca, la 38,8% dintre cei care au primit vaccinul Moderna şi la 41,5% dintre persoanele care au primit vaccinul Pfizer, se arată în studiu.

În grupul AstraZeneca, au fost raportate atât alergii, cât şi boli non-neurologice.

"Antecedentele administrării de medicamente antitumorale şi anticoagulante au fost mai frecvente la această populaţie", se arată în studiu.

În rândul beneficiarilor vaccinurilor Moderna şi Pfizer, alergiile au fost observate "mai frecvent”. În timp ce unele persoane care au primit vaccinul Moderna aveau antecedente de boli neurologice şi transfuzii, precum şi o infecţie anterioară COVID-19, cei care au primit vaccinurile Pfizer aveau antecedente de tulburări de imunodeficienţă.

Chiar dacă studiul a detaliat complicaţiile neurologice apărute în urma administrării vaccinurilor anti COVID-19, acesta a admis anumite limitări.

"În primul rând, rezultatele noastre ar trebui interpretate cu prudenţă din cauza unei posibile supraestimări a evenimentelor neurologice rezultate din simptomele auto-raportate", a precizat studiul.

"În al doilea rând, am evaluat riscurile asociate cu prima şi a doua doză de vaccin; cu toate acestea, datele referitoare la cea de-a doua doză au fost limitate, reprezentând astfel o potenţială părtinire a studiului".

Deşi şi-a recunoscut limitele, studiul a concluzionat că "medicii ar trebui să fie conştienţi de faptul că mai multe complicaţii neurologice pot apărea frecvent după vaccinurile împotriva COVID-19".

"Ar trebui să se dea dovadă de prudenţă atunci când se administrează vaccinurile anti COVID-19 persoanelor vulnerabile, cum ar fi cele care suferă de alergii", se arată în studiu.

"Credem cu tărie că rezultatele noastre sunt relevante pentru sănătatea publică în ceea ce priveşte siguranţa vaccinurilor într-o colectivitate mare".

The Epoch Times a contactat Moderna, Pfizer şi AstraZeneca pentru comentarii.

Constatări neurologice suplimentare

Dr. Peter McCullough, cardiolog, a scris într-un articol publicat pe Substack despre studiul care dezbate efectele neurologice în urma vaccinării antiCOVID.

"Un procent şocant de 31,2% dintre respondenţii la acest set mare de date au suferit leziuni neurologice după două injecţii, datele fiind verificate în registrele de sănătate", a scris el.

"Cele mai multe dintre estimările de risc indică faptul că gradul de siguranţă este inacceptabil. Este alarmant faptul că toate societăţile neurologice de până acum încă mai recomandă vaccinurile împotriva COVID-19 şi niciuna nu a emis avertismente de siguranţă pentru aceste produse".

Dr. McCullough a explicat că risc de 20% sau mai mare este considerat "important din punct de vedere clinic".

Mai multe alte studii au găsit dovezi ale legăturii dintre vaccinurile împotriva COVID-19 şi complicaţiile neurologice. În octombrie 2021, un studiu publicat în revista Neurological Sciences a afirmat că "cea mai devastatoare complicaţie neurologică post-vaccinare este tromboza sinusurilor venoase cerebrale (CVST)".

CVST apare atunci când un cheag de sânge se dezvoltă în sinusurile venoase ale creierului. Acesta blochează scurgerea sângelui din creier, ceea ce duce în cele din urmă la scurgerea sângelui în ţesuturile cerebrale şi la formarea unei hemoragii, potrivit Johns Hopkins Medicine.

Studiul a constatat că CVST a fost "raportat frecvent la femeile aflate la vârsta fertilă", în general în rândul celor care au primit un vaccin adenovector. Persoanele care au primit vaccinul cu ARNm au fost raportate ca având paralizie Bell (paralizia sau slăbiciunea muşchilor faciali).

Un studiu din noiembrie 2022, publicat în Current Neurology and Neuroscience Reports, a făcut constatări similare, afirmând că există "o manifestare mai mare decât era de aşteptat a evenimentelor adverse neurologice severe".

Dr. McCullough a citat acest studiu într-un articol din luna următoare.

"Deoarece vaccinurile conţin nanoparticule lipidice încărcate cu material genetic care codifică proteina dăunătoare Spike, fiecare pacient se confruntă cu o ruletă rusească de a şti dacă sistemul nervos va fi sau nu împroşcat hemodinamic cu particulele dăunătoare ale vaccinului", a scris el.

În ciuda studiilor care sugerează riscul de complicaţii medicale, unii experţi continuă să sfătuiască oamenii să facă vaccinul împotriva COVID-19.

Potrivit John Hopkins Medicine, atât Pfizer, cât şi Moderna sunt "foarte eficiente în prevenirea bolilor grave, a spitalizărilor şi a deceselor cauzate de COVID-19".

John Hopkins Medicine a recomandat oamenilor să facă vaccinul anti COVID-19 deoarece "credem că beneficiile lor depăşesc riscurile".

Potrivit unei declaraţii de poziţie a Academiei Americane de Neurologie (AAN) emisă în 2021, organizaţia a recomandat obligativitatea vaccinării anti COVID-19 pentru angajaţii din domeniul sănătăţii şi a susţinut vaccinarea copiilor cu vârsta sub 12 ani.