Antonio Tajani salută sprijinul miniştrilor de resort care i-au trimis o scrisoare, printre care şi România
alte articole
Antonio Tajani, vicepreşedintele Comisiei Europene şi comisar pentru industrie şi antreprenoriat, se declară mulţumit de scrisoarea de sprijin primită din partea miniştrilor de resort din Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, România, Spania şi Portugalia, considerând că este vorba de un sprijin valoros în munca sa, aprecieri pe care le face într-un articol de miercuri pe care îl semnează în cotidianul financiar italian Il Sole 24 Ore. În articol, Tajani pledează pentru mai multă industrie împotriva crizei.
''Sunt încântat de sprijinul primit din partea miniştrilor industriei în cadrul Consiliului din 11 octombrie şi prin scrisoarea miniştrilor din Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, România, Spania şi Portugalia. De asemenea, şi de recunoaşterea din partea reprezentanţilor industriilor europene. Acest sprijin este preţios pentru a continua munca noastră'', relevă Tajani.
De la începutul crizei în Europa s-au pierdut trei milioane locuri de muncă în industrie şi o mie de miliarde din PIB, estimează comisarul european. Sectorul de producţie generează în continuare sub 10% comparativ cu 2007 şi cinci puncte procentuale mai puţin comparativ cu anii '90.
''Emoragia'' de întreprinderi şi locuri de muncă a avut loc şi din cauza opţiunilor care nu s-au făcut şi erorilor legate de iluzia unei economii care se putea baza pe finanţe şi servicii. Realitatea este destul de diferită, consideră Tajani. Fără industrie se pierd servicii, exporturi, locuri de muncă şi capacităţi de a inova. De industrie depind 75% din exporturi şi 80% din inovaţie, iar pentru fiecare loc de muncă din sectorul de producţie se creează două în servicii. În plus faţă de faptul că este esenţială pentru competitivitate şi creştere, industria este singura care poate găsi răspunsuri la îmbătrânirea şi creşterea populaţiei, echilibrul ecosistemului sau penuria de energie şi materii prime. Fără industrie nu vor exista soluţii avansate tehnologic pentru calitatea aerului sau a apei şi nu se va reuşi să se garanteze siguranţa şi sustenabilitatea accesului la resurse.
În opinia vicepreşedintelui Comisiei Europene (CE), Europa şi statele ei au nevoie de o politică industrială la înălţimea acestor provocări formidabile.
La 10 octombrie, CE a adoptat o nouă strategie de politică industrială. Mesajul politic este puternic şi clar: trebuie să se inverseze imediat parcursul, să se oprească declinul industrial, cu obiectivul de a trece până în 2020, de la nivelul actual de 15,6% din PIB legat de sectorul de producţie la 20%. Inovaţie, formare şi acces la credite, alături de politici comerciale mai puţin ingenue, infrastructuri şi un tablou global mai favorabil afacerilor - aceştia sunt pilonii care trebuie să stea la baza acţiunii.
Toate sectoarele industriale, ca piesele unui mozaic, sunt esenţiale. Dar a avea o strategie înseamnă, în primul rând, a nu risipi resursele într-o mie de fluxuri, şi prin urmare a le focaliza asupra câtorva priorităţi, consideră Tajani.
Pentru prima dată, CE a identificat şase domenii de maximă potenţialitate, cu impact transversal asupra tuturor sectoarelor: prelucrător avansat, tehnologii generice fundamentale, biotehnologii, vehicule nepoluante, materiale de construcţii durabile, materii prime şi reţele inteligente. Aici trebuie concentrate fondurile UE pentru inovaţia industrială, acţiunea Băncii Europene de Investiţii (BEI), a statelor şi regiunilor, subliniază comisarul european.
Pentru a atrage investiţii private în aceste sectoare, pe lângă fondurile publice care acţionează ca forţă motrice, va fi nevoie mai ales de un cadru european de norme şi standarde stabile, previzibile şi inteligente, care să nu obstrucţioneze industria şi care să favorizeze competitivitatea şi inovaţia.
Va conta mult şi calitatea cheltuielilor, cu efecte în primul rând industriale şi de competitivitate. Concurenţii Europei, în frunte cu SUA şi Japonia, nu numai că investesc în cercetare mai mult decât europenii - 2,6% şi respectiv 3,4% din PIB, comparativ cu 3,4% în Europa - dar au, de asemenea, un gen de cheltuieli mai eficient. De exemplu, în sectorul tehnologiilor generice fundamentale China şi SUA investesc 90% şi respectiv 76%, în cercetarea aplicată şi dezvoltare, comparativ cu doar 18% din fondurile UE.
În general, întreaga acţiune europeană va trebui să fie în concordanţă cu angajamentul asumat în favoarea reindustrializării, începând cu politicile pentru comerţ, concurenţă, piaţa internă, energie şi mediu.
Premiul Nobel acordat Uniunii Europene este o recunoaştere pentru pacea şi valorile consolidate de pe continentul european, datorită a 60 de ani de integrare. Este o injecţie de încredere pentru parcursul spre o Uniune mai politică, în perspectiva, într-o zi, a Statelor Unite ale Europei, apreciază Tajani.
Niciodată ca în ultimii ani nu a făcut UE atâtea progrese. Summitul din iunie a deschis calea spre o adevărată guvernare europeană a economiei şi spre o Uniune politică cu un parcurs în patru etape: integrare financiară, a bugetelor, a politicilor economice şi întărirea legitimităţii democratice. În septembrie, CE a propus un sistem comun de supervizare încredinţat BCE, primul pas spre uniunea bancară.
În acest şantier deschis, este urgent să se realizeze o guvernare economică reală, nu numai pentru a garanta disciplina fiscală, dar şi pentru a asigura în toate statele membre niveluri de competitivitate industrială care să permită creşterea şi stabilitatea euro.
''Din acest motiv, strategia noastră promovează un parteneriat între state, CE şi industrie pentru a pune în aplicare măsurile necesare pentru ca întreaga Europă să redevină un loc unde să se facă industrie'', concluzionează oficialul UE.
