”Anti-eroii” gastronomici
În ultimul timp, se vorbeşte tot mai des despre spectrul de alimente pe care trebuie să-l consumăm ca să obţinem beneficii maxime pentru sănătate. Oamenii de ştiinţă se luptă din răsputeri să ne ofere soluţii privind modul în care trebuie să ne optimizăm regimul alimentar, ca să evităm numeroasele boli ale civilizaţiei moderne.
Totuşi, ca viaţa să nu ne pară de culoare gri, trebuie să ştim să separăm albul de negru. Dacă abordăm atât de frecvent subiectul proprietăţilor utile ale produselor naturale, de ce să nu discutăm şi despre alimentele cu efecte nocive asupra organismului nostru, adică cele care se află de partea cealaltă a scenei culinare? În special, la etapa actuală, trebuie neapărat să cunoaştem principalii "anti-eroii"gastronomici. Aşadar, ce ne poate face rău cel mai mult?
În primul rând - produsele preparate la grătar. Ca de obicei - savuroase, dar extrem de dăunătoare. Crusta crocantă ce se formează în timpul prăjirii este foarte gustoasă, dar şi deosebit de nocivă. Produşii finali de glicozilare, ce apar pe parcursul preparării, se depun pe pereţii vaselor de sânge, diminuându-le elasticitatea şi contribuie la dezvoltarea accidentelor cardiovasculare şi a cancerului. În timpul acţiunii temperaturilor înalte în produse se formează formaldehidă, amine heterociclice şi hidrocarburi aromatice policiclice. Unele dintre ele sunt cancerigene bine cunoscute, iar altele pot juca un rol activ în dezvoltarea bolilor canceroase. Toţi aceşti compuşi determina creşterea nivelului de stres oxidativ, mutaţii şi moartea celulelor.
Gluten. Făina rafinată albă este suprasaturată cu gluten - un grup de proteine din seminţele de grâu, secară, ovăz şi orz. Consumul de produse de patiserie cu gluten sporeşte inflamaţia şi sprijină procesele canceroase. În plus, glutenul este o neurotoxină ce irită celulele nervoase şi le omoară, similar glutamatului de sodiu. Sensibilitatea la gluten deteriorează aportul de vitamine solubile în grăsimi, de tipul vitaminei D şi K.
Potrivit unui studiu al New England Journal of Medicine, există o listă lungă de 35 de boli care pot fi provocate şi susţinute de ingestia regulată de gluten. Iată câteva dintre ele: artrita, ADHD, depresie, anxietate, lupus, dureri de cap, eczeme, pierderea coordonării musculare, osteoporoză, deficit imunitar, boli fungice, boli ale glandei tiroidiene, inflamarea organelor, pierderea în greutate şi a apetitului.
Băuturi carbogazoase dulci. Potrivit nutriţioniştilor, aproximativ 180.000 de oameni din întreaga lume mor anual din cauza consumului de băuturi carbogazoase dulci. O asemenea constatare nu este deloc surprinzătoare, deoarece un consum regulat de doze sporite de cafeină, zahăr şi acid fosforic poate genera probleme grave de sănătate.
Băuturile răcoritoare ce conţin aspartam pot provoca cancer. Spre exemplu, un consum zilnic de 355 ml de băuturi carbogazoase presupune un risc major de dezvoltare a leucemiei – 42%, a mielomei (bărbaţi - 102%), limfom non-Hodgkin (bărbaţi - 31%). În plus, în cazul persoanelor ce beau în fiecare zi o sticlă de băutură de acest gen, riscul de a dezvolta diabet zaharat în următorii 16 ani creşte cu 18%.
Sarea. Producătorii de produse alimentare majorează intenţionat conţinutul de sare, pentru a îmbunătăţi compoziţia gustativă şi a spori termenul de valabilitate al produselor. Dar trebuie să ştim că un consum excesiv de sare determină modificări grave în echilibrul delicat al substanţelor chimice din creier şi creează dependenţă.
Un aport excesiv de sare condiţionează apariţia unor probleme serioase în ceea ce priveşte funcţia cardiacă şi hipertensiunea arterială; sporeşte pierderea de calciu din oase şi formează rezistenţa celulelor organismului la insulină, provocând diabet. Excesul de sare poate irita mucoasa stomacului, pronunţând efectul patologic al bacteriilor Helicobacter pylori.
Carnea roşie. Specialiştii asociază consumul de carne cu dezvoltarea aterosclerozei şi suprasolicitarea tractului gastro-intestinal, în special a pancreasului. Spre exemplu, cercetătorii de la Universitatea din Cambridge au descoperit că reducerea consumului de carne poate determina o diminuare a incidenţei bolilor cronice cu 3% -12%. Reducerea cantităţii de carne de la 91 la 53 de grame pe zi a condus la o reducere cu 12% a riscului de cancer colorectal şi diabet de tip 2.
OMG-urile. Aceste trei litere sunt astăzi cunoscute chiar şi copiilor. Cu atât gustăm mai mult din "fructul interzis", cu atât este mai mare riscul de contaminare transgenică. Oamenii de ştiinţă au afirmat în repetate rânduri că alimentele pe care le mâncăm ne afectează structura genetică şi ne modifică genomul, prin introducerea de gene străine.
În timpul studiilor, s-a constatat că consumul OMG-urilor este legat de apariţia bolilor canceroase. Experimentele pe animale de laborator efectuate în diferite ţări arată că OMG-urile cauzează multiple tumori şi probleme cu reproducerea. Unele plante poartă genele bacteriei Bacillus thuringiensis şi sintetizând endotoxine speciale (toxina Bt), provoacă deteriorarea măduvei osoase. Mai mult decât atât, potrivit analizei comparative a valorii nutriţionale, OMG-urile se caracterizează printr-o insuficienţă drastică de substanţe nutritive folositoare şi, în plus, abundă în tot felul de toxine.
Desigur, acestea sunt doar câteva din multe alte pericole alimentare, cu care se confrunta omul modern. Însă, spre deosebire de alte produse nocive pe care le mâncăm periodic, aceşti ”anti-eroi” practic ne-au invadat locuinţele şi au preluat controlul pe tărâmul gastronomic.
