Angela Merkel discută cu dictatorul bielorus. Minsk-ul îşi retrage migranţii de la graniţa cu Polonia

Dictatorul bielorus Aleksander Lukaşenko ar fi fost de acord să negocieze cu Uniunea Europeană cu privire la modul de soluţionare a crizei migraţiei ilegale de la graniţa dintre ţara sa şi Polonia.

Într-o convorbire telefonică, ce a avut loc luni, cu cancelarul interimar al Germaniei, Angela Merkel, Lukaşenko a convenit că Bielorusia va negocia cu UE o soluţie la criza migranţilor de la graniţă, potrivit agenţiei de presă bieloruse.

„Preşedintele şi cancelarul interimar al Germaniei au convenit că problema va fi abordată la nivelul Bielorusiei şi al UE şi că cele două părţi vor desemna oficiali care vor intra imediat în negocieri pentru a rezolva problemele existente. Dorinţa refugiaţilor de a ajunge în Germania va fi abordată în acelaşi context”, a menţionat serviciul de presă al lui Lukaşenko.

Regimul de la Minsk a generat „o situaţie dramatică şi foarte îngrijorătoare, din punct de vedere umanitar”, în care mii de oameni suferă, a declarat Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului german, Angela Merkel.

„Ştim că regimul bielorus a provocat această situaţie, că poartă responsabilitatea pentru ea”, a declarat Seibert miercuri, la o conferinţă de presă.

„Pentru a găsi căi de ieşire umanitare”, Merkel, liderul unui stat membru al Uniunii Europene, a vorbit cu Lukaşenko, în ciuda faptului că UE nu îl recunoaşte drept lider legitim al Bielorusiei, a explicat Seibert.

UE a refuzat recunoaşterea preşedinţiei lui Lukaşenko după ce acesta şi-a revendicat victoria la alegerile prezidenţiale din august 2020, pe care UE le consideră fraudate pe scară largă. Declararea victoriei lui Lukaşenko în alegeri a generat ample manifestaţii în Bielorusia, pe care regimul le-a înăbuşit cu violenţă, arestând peste 13 mii de persoane, comiţând numeroase abuzuri în detenţie şi împuşcând protestatari pe stradă.

„[Merkel] a făcut acest apel telefonic în strânsă coordonare cu Comisia Europeană şi după informarea prealabilă a partenerilor importanţi, în special din regiune”, a precizat Seibert, adăugând că „Drumul către Bielorusia este o fundătură pentru majoritatea celor care vor să ajungă în Germania. Nu există planuri de a aproba primirea de oameni”.

Seibert a declarat pe Twitter că, în timpul conversaţiei, Merkel a subliniat necesitatea ca ONU şi UE să organizeze ajutor umanitar şi facilităţi de repatriere pentru a ajuta persoanele afectate, a raportat publicaţia Deutsche Welle.

Ministrul german de Interne, Horst Seehofer, a mai spus, joi, că Germania nu va primi refugiaţi blocaţi la graniţa Bielorusia-Polonia.

„Dacă am primi refugiaţi, dacă am ceda presiunii, am [lua] refugiaţi în ţări europene, ar însemna că am fi de acord cu această strategie perfidă, a spus Seehofer în timpul unei conferinţe de presă la Varşovia, după discuţii cu omologul său polonez.

„Polonezii nu îşi urmăresc doar propriile interese, ei acţionează în interesul întregii Uniuni Europene”, a adăugat Seehofer.

Germania, cea mai bogată economie a UE, este considerată destinaţia preferată a multor migranţi ilegali.

Forţele poloneze de la graniţă au folosit marţi tunuri cu apă şi gaze lacrimogene împotriva migranţilor care aruncau cu pietre, iar Varşovia a acuzat regimul de la Minsk că le-a înmânat grenade fumigene şi alte arme celor care încearcă să treacă graniţa.

Joi, autorităţile bieloruse au luat migranţii din principalele tabere ridicate la graniţă, în ceea ce pare a fi o evoluţie majoră în dosarul crizei frontierei.

Un număr mare de imigranţi care încercau să treacă ilegal graniţa belarusă-polonă provin din Irak şi regiunea Kurdistan.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a vorbit joi cu omologul său irakian, Mustafa al-Kadhimi, şi cu premierul guvernului regional Kurdistan, Masrour Barzani, despre situaţia de la frontieră, potrivit unui comunicat al cancelariei poloneze.

Al-Kadhimi a promis că va aduce cetăţenii irakieni înapoi în ţara lor, inclusiv pe cei care au trecut ilegal graniţa poloneză şi care sunt reţinuţi la „centrele de cazare din Polonia”.

Barzani şi-a oferit cooperarea şi a subliniat că persoanele care iau cu asalt graniţele UE sunt victime ale contrabandiştilor şi ale grupurilor criminale organizate.

Într-o declaraţie comună, miniştrii de Externe G7 din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi Statele Unite, precum şi diplomatul de vârf al Uniunii Europene au condamnat regimul de la Minsk pentru organizarea imigraţiei ilegale.

Miniştrii şi-au exprimat solidaritatea cu Polonia, Lituania şi Letonia, cerând regimului bielorus „să înceteze imediat campania agresivă şi de exploatare pentru a preveni generarea de noi victime şi suferinţe”.

Liderii europeni acuză Bielorusia de organizarea unui „atac hibrid” prin transportarea de migranţi din ţări precum Siria şi Afganistan, împingându-i apoi să treacă ilegal în Polonia, membră a UE. Minsk-ul a negat în mod repetat acuzaţia, deşi, în trecut, Alexander Lukaşenko a ameninţat ţările din estul Europei cu migranţi.