Andrei Marga cere pentru ICR un buget de 15 ori mai mare decât cel avut de Horia-Roman Patapievici

Institutul Cultural Român (ICR) are nevoie de cel puţin 15 milioane de euro pentru finanţarea programelor pe care le va desfăşura anul viitor, banii urmând să provină atât din resursele bugetare, cât şi din autofinanţare. În documentul semnat de Andrei Marga şi conducerea ICR se precizează că atât sediul din Bucureşti al Institutului Cultural Român, cât şi filialele din teritoriu şi institutele culturale amplasate în străinătate se vor preocupa, fiecare, de creşterea resurselor extrabugetare şi de accesarea resurselor europene. Acele resurse extrabugetare şi programe europene care se obţin de o unitate - filiale sau institute - vor rămâne la dispoziţia acesteia, informează ICR printr-un comunicat.

În 2011, bugetul aprobat de Parlament pentru Institutul Cultural Român a fost de 43 de milioane de lei (circa un milion de euro), sumă considerată suficientă pentru o bună funcţionare a instituţiei de către fostul preşedinte al acesteia, Horia-Roman Patapievici.

Bugetul pentru 2012 aprobat de Parlament pentru ICR a fost identic cu cel din anul precedent. Însă, în urma rectificării bugetare din august, bugetul instituţiei fost redus cu o treime, la 28,5 milioane de lei. În condiţiile în care ICR angajase până la acel moment în proiecte suma de 29 de milioane de lei, instituţia are în prezent un deficit.

Institutul Cultural Român doreşte să continue în 2013 o serie de proiecte demarate în perioada anterioară conducerii lui Andrei Marga, unul dintre ele fiind programul "Bursele Institutului Cultural Român". Acestea se vor acorda muzicienilor, artiştilor plastici, cercetătorilor ştiinţifici, jurnaliştilor şi tinerilor români care trăiesc în afară României şi cărora le va fi sprijinit financiar un stagiu de pregătire şi documentare într-o instituţie din străinătate.

Pe de altă parte, noua conducere a ICR a anunţat că nu va sprijini "finanţări preferenţiale, la marginea legii, pentru activităţi cu rezultate adesea efemere". Potrivit comunicatului, "unele persoane au fost plătite cu sume neobişnuit de mari pentru activităţi cu impact, în fapt, redus, iar astăzi ele reacţionează vehement la orice schimbare". În acest context, conducerea instituţiei anunţă că se dezice de maniera de promovare a culturii române folosită de predecesori şi care a fost catalogată drept una "de favorizare a unora în dauna altora" şi anunţă că "va pune capăt desemnărilor în funcţii fără raţiuni profesionale, dar şi finanţărilor la marginea legii".

Astfel, pe lângă deja anunţata înfiinţare a unor filiale în oraşe mari ale provinciilor istorice româneşti - Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara şi Craiova -, ICR explorează posibilităţile de deschidere de institute culturale române la Beijing, Moscova, Sao Paolo, Alexandria, Atena, München-Nürenberg şi Kiev.