Analiza lui Fenechiu. Planul PSD-PNL de bipolarizare a scenei politice şi "buturuga mică"

În cadrul unei analize intitulate "Despre cine va fi butugura mică", deputatul Daniel Fenechiu, a explicat că PSD şi PNL au un proiect comun de transformare a peisajului politic românesc într-unul bipolar, bipolar atipic, datorită existenţei UDMR, însă tocmai acest lucru va da naştere altor partide parlamentare care să meargă împotriva acestui curent.

"Bipolarismul - aşa cum a fost gândit de social-democraţi şi liberali, nu ar face altceva decât să transforme competiţia politică autohtonă într-o procedură electorală de selectare a partenerului guvernamental al UDMR… Şi că, tocmai această particularitate a cadrului politic-electoral românesc va fi raţiunea principală care va genera buturuga mică în calea proiectului de bipolarizare… Adică cel puţin încă un partid parlamentar - dacă nu chiar două…", a precizat Daniel Fenechiu.

Efectele bipolarizării asupra partidelor

Analizând perspectivele peisajului politic românesc din perspectiva posibilelor efecte pe care bipolarizarea le-ar putea avea asupra partidelor, lucrurile ar putea arăta cam aşa, în viziunea deputatului:

1) partide beneficiare ale bipolarizării (aş putea spune chiar partide pentru care s-ar face bipolarizarea…) – PSD şi PNL, cele două mari partide româneşti de astăzi, reprezentante ale celor două mari familii politice europene, socialiştii şi popularii.

2) partide neafectate de bipolarizare- UDMR.

3) partide parlamentare "vizate" să fie "victime" ale bipolarizării - PMP, UNPR, PLR, PC şi PPDD.

4) partide neparlamentare cu vechi şi repetitive visuri parlamentare, care ar urma sa fie spulberate de bipolarizare- PNŢCD, PER, ANA, PNR, Partidul Verde, PDS, PRM, PAS…

5) proiecte politice anunţate sau în curs de concepere – Partidul anunţat de Geoană şi Vanghelie, Partidul anunţat de Sebastian Ghiţă, Partidul anunţat de Nicuşor Dan, Partidul anunţat de Monica Macovei şi alte proiecte politice în lucru, mai puţin publice, cum este cel al unor deputaţi şi consilieri ex-PPDD, proiecte, la rândul lor, îngreunate, aparent, de trend-ul de bipolarizare…

Scena politică post 2016

Într-o încercare de a previziona o scenă politica post 2016 - o încercare evident dificilă şi incertă datorită imprevizibilităţii actualei scene politice - Fenechiu reţine ca şi criterii de previziune următoarele perspective personale:

1) structură ideologică electorat: electorat de stânga circa 35%, electorat de dreapta 35-36%, maghiari 6-7%; electorat naţionalist 6-7% (în scădere), electorat antisistem 15-18% (în creştere).

2) structură simpatii politice actuale: electorat PSD 31-32% (stabil deocamdată), electorat PNL 28-29% (în uşoară creştere pe fondul victoriei lui Klaus Iohannis), electorat UDMR 5-6% (stabil), electorat basist 9-10% ( evoluţie greu de previzionat), electorat DD 2-3%(în scădere), electorat CVT 2% ( în scădere), electorat liber de "opţiuni" cca 20% (în creştere pe fondul crizei clasei politice).

3) evoluţii negative - pe termen mediu, constând în scăderea încrederii, atât a PSD - erodare generată de insuccesele guvernării, asocierea de fenomenul corupţiei şi baronizării, fracţiuni interne între grupuri de interese şi generaţii, cât şi a PNL- dezumflarea balonului de speranţă generat de victoria lui Klaus Iohannis, disensiunile între cele două cooperative, adversităţile dintre cele două structuri organizaţionale fuzionate, nedelimitarea de liberalii cu probleme de imagine sau cu probleme cu legea şi migrări ale nemulţumiţilor.

4) continuarea - cel puţin în 2015, a fragmentării politice realizată, fie prin exoduri - din PSD ( Vanghelie şi Ghiţă), din PPDD (parlamentarii nepesedişti) şi, probabil, din PNL (grupuri nemulţumite atât de fuziune, cât şi de efectele fuziunii), fie prin apariţia unor noi forţe politice - Nicuşor Dan, Monica Macovei, Bogdan Diaconu...

5) regruparea basiştilor, puţin probabil în PMP, dar previzibil într-un vehicul partid sau alianţă girat de Traian Băsescu.

6) încercări de reînvierea a mişcării naţionaliste şi de configurare a unui alt partid antisistem.

7) creşterea intenţiei de vot pentru mişcările civice şi ecologiste – în ipoteza în care acestea "mişcă" ceva...

8) încercări de coagulare a unei "a treia forţe" - pe lângă PSD şi PNL, fie în jurul lui Traian Băsescu (PMP, PNŢCD, PNR, posibil UNPR şi alte construcţii noi), fie în jurul unei construcţii de sorginte civică…

9) modificarea legislaţiei electorale - liste la parlamentare, două tururi la primari şi preşedinţi de CJ-uri.

10) înlocuirea unei părţi însemnate a actualei clase politice - fie urmare a activităţii instituţiilor judiciare, fie urmare a autoregenerării parţiale a unor formaţiuni politice...

Pornind de la cele arătate, Fenechiu se încumetă să preconizeze pentru 2016, în raport de datele şi informaţiile de astăzi, următorul tablou politic:

1) PSD şi PNL, împărţind un electorat de 60-65%

2) UDMR staţionar 5-6%

3) Aproximativ 30%-35% din electorat împărţit între forţele politice existente şi cele ce se vor înfiinţa...

În opinia lui Fenechiu au şanse de a trece pragul: "structura susţinută de Traian Băsescu - care va regrupa o mare parte din fostul electorat PD, structură ce se va constitui pe ruinele PPDD - care va regrupa electoratul antisistem moderat, liberali şi democrat-liberali nemulţumiţi de fuziune şi nebăsişti, activişti civici şi naţionalişti moderaţi, structura Vanghelie – Geoană – partea cea mai săraca a electoratului de stânga, şi, eventual, structura liberal-reformatoare - PLR-işti, PC-işti, liberali marginalizaţi... Structurile ecologiste şi cele civice, vor rupe voturi, dar nu vor atinge pragul decât în formule de alianţe… Iar în ceea priveşte UNPR, îl văd, fie alături de PSD fără un spor electoral semnificativ - dacă nu va trece în această legislatură pe "dreapta", fie sub umbrela lui Traian Băsescu - în ipoteza în care, singur sau împreună cu PMP (cum se întrevede), va trece pe dreapta, situaţie în care zestrea electorală a "umbrelei" va sporii semnificativ..."

"Evident, tabloul prezentat poate suporta modificări importante, atât în cazul în care partidele intră în trendul fuziunilor – ipoteză pe care astăzi nu aş paria, cât şi în cazul în care Traian Băsescu ar ieşi din joc - ceea ce iar nu cred...", a mai precizat deputatul.