Alungarea lui Bo Xilai este doar începutul

Conferinţa de presă din ultima zi a Congresului Naţional al Poporului (CNP) de la Beijing a decurs lent, atunci când premierul Wen Jiabao a răspuns la întrebările adresate de reporteri. Au trecut două ore, iar Wen a ignorat mementoul fostului ministru al afacerilor externe, Li Zhaoxin, şi a extins conferinţa. El încă mai avea ceva de spus. În cele din urma, când reporterul de la Reuters a întrebat despre Wang Lijun, fostul şef al poliţiei din Chongqing care a încercat să dezerteze la Consulatul SUA din Chengdu, Wen, ca şi spectatorii emisiunii TV, păreau uşuraţi. El aştepta această întrebare.

Despre cazul lui Wang Lijun, Wen a spus: "Noi vom oferi oamenilor un răspuns conform rezultatelor anchetei şi tratării (cazului), astfel încât acest răspuns să poată rezista testului legii şi istoriei", potrivit Reuters.

Aceasta este prima dată când unul dintre liderii de top a abordat direct problema, de când Wang a intrat în Consulat pe 6 februarie. Wen a făcut referire la Bo Xilai, afirmând că "Comitetul municipal al partidului şi guvernul municipal din Chongqing trebuie să reflecte în mod serios şi să înveţe o lecţie din incidentul Wang Lijun."

În acest moment, cei mai mulţi oameni şi-au dat seama că Wang Lijun nu mai reprezenta o problemă. Declararea rezultatului anchetei şi a încheierii formale, atât din partea partidului cât şi din partea guvernului, este doar o chestiune de timp. Wen părea că spune că problema discutată de partid este în legătură cu Bo Xilai. Oamenii chiar nu se aşteptau ca rezultatul să vină atât de repede.

În ziua următoare, pe 15 martie, agenţia oficială de ştiri Xinhua a anunţat decizia "centrală" conform căreia "tovarăşul Bo Xilai nu mai deţine postul de secretar al Comitetului PCC din Chongqing". De obicei, "centrală" se referă la Comitetul Central al PCC (CCPCC) sau Biroul său politic, nu guvernul.

Anunţul nu a oferit un motiv pentru eliminarea lui Bo, dar a apărut o înregistrare, care urmăreşte să dea un fel de explicaţie. Se spune că o circulară din partea Biroului CCPCC, care explică demiterea lui Bo, ar fi fost citită în cadrul unei reuniuni a oficialilor guvernamentali şi de partid din Chongqing. În circulară s-a precizat că "Wang Lijun îşi asumă în mod direct responsabilitatea pentru incident. Ca secretar al Comitetului PCC din Chongqing, tovarăşul Bo Xilai îşi asumă responsabilitatea ca lider principal".

Unii au pus la îndoială autenticitatea circularei, dar după ce au ascultat întreaga înregistrare, cred că este autentică. Ea trebuie să fi fost înregistrată la o întâlnire adevărată. Circulara menţionează că Bo l-a retrogradat pe Wang Lijun, deoarece Bo încerca să muşamalizeze o anchetă care viza familia lui. Wang i-a spus lui Bo că unul dintre anchetatori şi-a prezentat demisia din cauza presiunii.

Pentru cei care sunt familiarizaţi cu politica din China, aceasta nu poate fi considerată o explicaţie pentru motivul nereuşitei lui Wang Lijun, un şef veteran de poliţie, de a face faţă acuzaţiilor de corupţie împotriva familiei şefului lui. Acest lucru ar trebui să fie o condiţie de bază pentru un ofiţer de poliţie sau orice funcţionar. Dar Oficiul Central al PCC s-a folosit de această explicaţie pentru că a vrut să ascundă motivul real, care ar putea cauza mai multe probleme într-o situaţie care era deja destul de rea.

Două linii

Situaţia este departe de final. Atât răspunsul lui Wen la conferinţa de presă a CNP, câr şi circulara, îl numesc doar pe Bo Xilai ca responsabil pentru incidentul Wang Lijun. Dar responsabilitatea de lider nu este un motiv suficient de puternic pentru a demite un secretar de partid la nivel provincial.

Ceea ce a adăugat Wen Jiabao după răspunsul la întrebarea reporterului Reuters a oferit unele indicii. El a menţionat decizia partidului de a încheia mai multe aspecte istorice din 1978, iar apoi a afirmat că: "am luat decizia majoră de a efectua reforme şi de a deschide China, o decizie care este crucială pentru viitorul şi destinul Chinei."

În conferinţa de presă, Wen a vorbit şi despre cum "greşelile Revoluţiei Culturale şi ale feudalismului nu au fost complet eliminate." Este greu să nu se conecteze discursul lui Wen de campania lui Bo Xilai, "Intonarea de cântece comuniste." Campania lui Bo în Chongqing, de a organiza interpretarea în masă a melodiilor comuniste din perioada maoistă, a fost controversată pentru modul în care a propus o revenire la zilele Revoluţiei Culturale.

Remarcile lui Wen au schimbat sensul întregului incident Wang Lijun. Prin menţionarea deciziei partidului de a se angaja în reformă şi deschidere, în contextul incidentului Wang Lijun şi în timp ce a criticat Revoluţia Culturală, Wen a iniţiat o competiţie cu Bo, dar nu doar una pentru putere. Prin criticarea lui Bo ca maoist, Wen a reintrodus în partid ceea ce nu a fost văzut de pe vremea lui Mao Zedong - o luptă între două linii ideologice.

Invocarea lui Wen a deciziei din 1978 nu este atât de simplă. Această decizie nu a negat în totalitate campaniile politice ale lui Mao Zedong şi nici pe Mao. Revoluţia Culturală a fost negată doar parţial, deoarece a prejudiciat partidul în sine şi pe mai mulţi oficiali de partid.

Linia politică a partidului este una de auto-contradicţie, compusă din diferite teorii promulgate succesiv de fiecare lider suprem, inclusiv lupta de clasă a lui Mao Zedong, "pisica albă, pisica neagră, orice pisică ce prinde şoareci este o pisică bună" a lui Deng, teoria celor trei reprezentări a lui Jiang Zemin şi conceptul de dezvoltare ştiinţifică al lui Hu. Atâta timp cât Partidul are acest amestec de teorii contradictorii în Carta partidului, care este considerată constituţia partidului, oricine poate pretinde că urmează linia Partidului.

Conspiraţie

Acum există zvonuri conform cărora Bo ar fi fost implicat într-o conspiraţie pentru contestarea lui Hu Jintao, Wen Jiabao şi a următorului şef al PCC, Xi Jinping. Din moment ce incidentul Wang-Bo s-a desfăşurat pe perioada ultimelor 6 săptămâni, zvonurile care se răspândesc într-o zi se pot dovedi adevărate cu câteva zile mai târziu. Este evident că cineva din partid scurge informaţii.

Multe zvonuri de conspiraţie au arătat spre Zhou Yongkong, un membru al Comitetului permanent al Biroului Politic şi şeful Comitetului Politic şi de Drept (PLC), care are autoritate asupra tuturor secţiilor de poliţie, instanţelor de judecată, procuraturilor etc. ale naţiunii. Bill Gertz a raportat în Washington Free Beacon că sprijinul lui Zhou Yongkang pentru Bo Xilai nu reprezintă o noutate în China. Cu mult timp înainte de incidentul din Chongqing, s-a spus că Zhou ar dori ca Bo să fie succesorul său ca şef al PLC. PLC a fost înfiinţat în 1980 pentru a înlocui rolul direct al Comitetului de Partid în sistemul juridic. PLC nu avea multă putere la început.

Cu toate acestea, când Jiang Zemin şi-a început campania de persecutare a practicii spirituale Falun Gong, în iulie 1999, PLC a devenit un instrument major al lui Jiang. Luo Gan, şeful de atunci al PLC, a câştigat rapid putere în timpul persecuţiei şi a devenit unul dintre cei mai puternici membri ai comisiilor permanente. Zhou l-a înlocuit pe Luo Gan ca şef al PLC, după pensionarea lui Luo.

După cum a menţionat Bo săptămâna trecută, în timpul zilei mass-media din Chongqing în cadrul Congresului Naţional al Poporului, campania "loveşte negrul" din Chongqing a fost realizată prin efortul comun al Securităţii Publice, Tribunalelor, Procuraturii, Securităţii Statului, Poliţiei Armate şi Comisiei de Inspecţie Disciplinară, sub coordonarea PLC.

În ultimii zece ani sau mai bine, "Wei Wen" sau "menţinerea stabilităţii" a devenit o sarcină majoră a Partidului, iar PLC a devenit instrumentul cel mai puternic şi cel mai notoriu al Partidului. Asta l-a făcut pe Zhou Yongkong să fie o ameninţare reală la adresa lui Hu, Wen şi, probabil, Xi. Lupta pentru putere din interiorul Partidului a fost întotdeauna o chestiune pe viaţă şi pe moarte. Odată cu aprofundarea anchetei şi conştientizarea publică a conspiraţiei, liderii actuali nu se pot opri doar la Bo şi să pretindă că nimic nu s-a întâmplat. Orice semn de slăbiciune este periculos.

Indiferent de ce se va întâmpla cu Bo şi Zhou, un lucru este sigur, Partidul Comunist nu se va schimba. Bo nu a fost niciodată în centrul luării deciziilor. Zhou este doar unul din cei nouă membri ai comisiei permanente. Bo şi Zhou nu pot fi făcuţi responsabili pentru deteriorarea situaţiei drepturilor omului din China.

Legea revizuită de procedură penală, care tocmai a fost aprobată în timpul Congresului Poporului, permite statului să reţină pe cineva fără un temei legal şi fără notificarea familiei deţinutului. Acesta a fost considerat de mulţi chinezi ca un pas mare spre un stat poliţienesc.

În ultimii doi ani, Wen Jiabao a vorbit de zeci de ori despre reforma sistemului politic, dar nu a făcut nimic. Probabil Wen nu este singurul care a vorbit despre asta fără a lua măsuri. Orice aşa-numită reformă a sistemului politic presupune libertatea de întrunire, libertatea de exprimare, libertatea presei şi libertatea credinţei religioase. Oricare dintre acestea ar putea însemna sfârşitul puterii şi conducerii Partidului Comunist. Sub conducerea PCC, nu va exista nicio reformă politică.