Fenomenul „rurbanismului” ia amploare în Spania pe fondul crizei

În Spania are loc în prezent o mişcare care a atins asemenea proporţii încât unii sociologi au botezat-o „rurbanism”, un termen inventat pentru a descrie migrarea inversă - de la oraş în zonele rurale - tendinţei generaţiilor anterioare, mult timp modelul obişnuit în cele mai avansate economii industriale, scrie New York Times în ediţia de miercuri.

Mişcarea s-a afirmat constant, dar a fost accelerată de criza economică din Spania, infuzând o viaţă nouă şi spirit antreprenorial în unele zone aproape abandonate.

'Rurbanismo a început înainte de criză, odata cu succesul Internetului şi a făcut posibilă munca oriunde, dar criza face ca modelul să fie mai atractiv', a declarat Carles Feixa, profesor de antropologie socială la Universitatea din Lleida.

Mişcarea este dificil de cuantificat, spune el, în parte deoarece pe mulţi dintre noii migranţi nu îi deranjează schimbarea domiciliului oficial. Este clar însă că oraşele spaniole cu peste 100.000 de locuitori s-au oprit recent din creştere în timp ce satele cu peste 1.000 de locuitori nu mai sunt în scădere.

Unii dintre aceşti noi migranţi se întorc în satele unde au crescut sau unde au trăit generaţii anterioare ale familiei lor, uneori preluând proprietăţi care au fost lăsate goale sau folosite doar pentru vacanţe.

Nevoile economice nu sunt singurul motiv pentru care spaniolii se mută la ţară. În jurul localităţii Villanueva de la Vera, aflată la două ore şi jumătate de condus maşina, la vest de Madrid, de exemplu, a apărut o comunitate de artişti, de la designeri graficieni la sculptori şi muzicieni. Unii au restaurat clădiri agricole în care se obişnuia să se usuce tutunul şi ardeii.

Unii antreprenori cumpără grupuri de case sau cătune întregi abandonate. La Villanueva, schimbarea este evidentă. În octombrie anul trecut, un grup de 15 artişti de la compania de circ Toribio a închiriat un spaţiu de 2.100 de metri pătraţi din ceea ce a fost odată sala de dans din Villanueva, închisă timp de 22 de ani, la preţul de 100 de euro, sau aproximativ 125 de dolari pe lună. Închirierea unui astfel de spaţiu la Madrid i-ar fi costat cel puţin de zece ori mai mult, un preţ ''de neconceput'' pentru ei. Luna aceasta, trupa a organizat un festival acolo.

Rurbanismul a adus şi alte schimbări în comunităţile săteşti spaniole, printre care şi crearea unor 'bănci de timp', în care se face schimb de ore de muncă contra bunuri şi servicii. Carlos Morales, care a deschis un cabinet medical în Villanueva împreună cu soţia sa, spune că a primit de multe ori legume şi alte produse ca formă alternativă de plată de la pacienţi.

Aceeaşi energie nouă se regăseşte şi în satul vecin Losar. Aici, primăria a aprobat 11 proiecte noi de afaceri pe parcursul anului trecut, aproape dublul numărului de dinainte de criză, spune Gema Luengo, funcţionară municipală care răspunde de ocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea economică.

Astfel de proiecte, privind domenii cum ar fi agricultura ecologică şi energia regenerabilă 'aduc unele reînnoiri într-o regiune în care nu am avut prin tradiţie cu adevărat un spirit antreprenorial', a spus Luengo. 'Oraşele mici sau satele au toate motivele să salute o mai mare diversitate economică şi iniţiative de muncă în plină criză', a adăugat ea.

Mulţi spun că devastarea economică din Spania, cu rata oficială a şomajului încă de aproape 25%, i-a încurajat să-şi urmeze visul de a trăi într-un cadru mai natural şi mai relaxat.