Alegeri de mare risc în Grecia

Ultimele eforturi pentru formarea unui guvern de tehnocraţi au eşuat marţi. Un sondaj prevede victoria peste o lună a stângii radicale conduse de Alexis Tsipras. Este scenariul de care se temeau mulţi greci, dar şi lideri europeni, scrie ziarul elveţian Le Temps. 

Dar acest scenariu era şi cel mai probabil. Ultimele încercări ale preşedintelui grec Carolos Papoulias de formare a unui cabinet provizoriu de tehnocraţi au eşuat marţi. Diferitele forţe politice s-au acuzat reciproc că şi-au pus interesele partizane deasupra celor naţionale. Liderii din zona euro au lăsat totuşi să se înţeleagă că sunt de acord cu flexibilizarea programulului de austeritate aplicat în schimbul ajutorării Greciei. 

După o primă reacţie puternică, bursele europene au temperat scăderea, pierzând între 1 şi 2%. Cea din Atena a avut cea mai mare scădere, -3,6%. Şi moneda europeană a fost perturbată, apropiindu-se temporar de plafonul de 1,20 franci/euro.

Cotidianul grec Kathimerini şi-a ilustrat ieri seară prima pagină, anunţând organizarea de noi alegeri, cu un drapel grec având în fundal nori negri. Organizarea unui nou tur de scrutin dă naştere la tot felul de speculaţii politice şi economice. Potrivit unui sondaj publicat luni, stânga radicală Syriza a lui Alexis Tsipras, o coaliţie de şapte partide, care s-a plasat pe locul al doilea după alegerile din 6 mai, ar obţine la noul scrutin 25% din sufragii, devansând Noua Democraţie (conservatori), şi ar ocupa astfel 50 de locuri în Parlament.

Popularitatea coaliţiei Syriza se datorează liderului acesteia, Alexis Tsipras, 38 de ani, care a dus o campanie eficientă, bazată pe disperarea grecilor puternic afectaţi de şomaj şi de scăderea puterii de cumpărare. 'Am făcut tot posibilul pentru formarea unui guvern progresist care să respecte votul poporului. Principala noastră orientare se referă la anularea reducerilor salariale şi ale pensiilor', a declarat acesta marţi.

Programul lui Alexis Tsipras pentru următoarele consultări nu se schimbă: renegocierea planului stabilit de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, fără ieşirea din zona euro. O cutie a Pandorei pe care Bruxellesul nu doreşte să o deschidă de teama consecinţelor imprevizibile asupra altor ţări care se confruntă şi ele cu o cură de austeritate.

Syriza mizează pe prăbuşirea Pasok (Mişcarea Socialistă Panelenă), situat pe locul al treilea pe eşichierul politic. 'Ne îndreptăm din nou spre alegeri, în condiţii foarte dezavantajoase', a declarat liderul acestui partid, Evangelos Venizelos.

Syriza devine de facto ţinta declarată a Noii Democraţii, care vrea să recupereze puterea pierdută în 2007. 'La următoarele alegeri, populismul aventurier al formaţiunilor de stânga se va opune forţelor de producţie', a declarat marţi liderul acestei formaţiuni, Antonis Samaras. El promite, de asemenea, obţinerea unei flexibilizări a programului de austeritate negociat în schimbul împrumuturilor. 'Europa a înţeles că aplicarea doar a măsurilor de austeritate duce la un impas', a adăugat acesta.

Impasul grec bulversează întreaga zonă euro. Analiştii vorbesc de tot mai multe scenarii: ieşirea Greciei din zona euro şi revenirea la vechea monedă, drahma; neaplicarea planului de austeritate, dar menţinerea în zona euro; flexibilizarea planului de austeritate şi, în final, continuarea reformelor şi menţinerea în zona euro.

Marţi seara, în timp ce Berlinul considera eşecul încercărilor de formare a unui guvern drept o 'gravă înfrângere', directoarea FMI, Christine Lagarde, evoca posibilitatea unei 'ieşiri ordonate a Greciei din zona euro'.