"Aici este adevărata problemă" - Analist îndeamnă Guvernul să demareze un control real al averilor

Analistul economic Flavius Rovinaru a atras atenţia, într-o intervenţie TV, că pensiile magistraţilor reprezintă doar 7-8% din totalul pensiilor speciale, astfel că adevărata problemă rămâne lipsa unei reforme generale a sistemului de pensii.

În plus, expertul subliniază că noile taxe pe proprietăţi şi maşini scumpe ar putea avea un impact limitat, soluţia reală fiind un control serios al averilor şi transparenţă în modul de acumulare a acestora.

Redăm mai jos discuţia din platou.

Jurnalist: Nu s-a atins guvernul de marile reforme, s-a încercat timid undeva în zona pensiilor de serviciu pentru magistraţi, pensii speciale, aşa cum sunt ele cunoscute în limbajul popular. Dar să nu uităm că acestea reprezintă doar o mică parte din adevăratele pensii speciale, pentru că marea parte de pensii speciale este încasată de militari, de foştii, de personalul care vine din servicii şi care a ieşit cu adevărat într-o pensie specială. Şi la fel şi parlamentarii care în continuare beneficiază unii dintre ei. Adică acestea sunt marile reforme de care guvernul Bolojan nu s-a atins.

Flavius Rovinaru: Da, într-adevăr, aveţi dreptate, pensiile magistraţilor reprezintă până în 10%, undeva în jur de 7-8% din totalul pensiilor speciale.

Acum este un subiect sensibil în societatea românească, cu atât mai mult cu cât trebuie să avem în vedere faptul că magistraţii ies la pensie undeva la 47 de ani şi 4 luni media, ceea ce este o medie de vârstă foarte scăzută. Şi atunci sigur că este una dintre categoriile care, prin aceste, hai să le spunem, privilegii pe care le are, a stârnit nemulţumire în societatea românească. Şi este foarte posibil ca decizia guvernului Bolojan să ţintească această categorie şi din perspectiva impactului pe care îl are asupra populaţiei şi a modului în care se înţelege această reformă.

Cu siguranţă că ar trebui să fie o reformă serioasă a sistemului de pensii în esenţa sa, nu doar cu raportare la cele speciale, dar asta sigur ia timp.

Jurnalist: Pe de altă parte, vreau să vă mai întreb, pentru că în acest pachet 2 se vorbeşte şi despre un impozit suplimentar, aşa-numitul "impozit pe lux" pentru casele şi maşinile foarte scumpe, care se triplează, înţelegem. Ar putea să aducă cu adevărat mai mulţi bani la buget?

Este vorba despre casele scumpe care sunt definite ca locuinţe cu o valoare de peste 2 milioane şi jumătate de lei, adică cele care valorează peste 500.000 de euro. Maşinile scumpe sunt definite ca fiind cele de peste 75.000 de euro.

Astfel, cota suplimentară pentru marile averi creşte de 3 ori, de la 0,3% la 0,9%. Ar fi trebuit să fie mai mare acest impozit ca să colectăm mai mulţi bani? Sau cum ar fi trebuit să arate cu adevărat această taxă?

Flavius Rovinaru: Ideea este că, într-adevăr, se impozitează proprietatea, se impozitează luxul, cum zice guvernul. Această idee de a impozita luxul nu este nouă în România, pentru că şi guvernările anterioare, în momentele în care ne-am confruntat cu probleme macroeconomice, s-au gândit la a-i suprataxa pe cei care, hai să zicem, sunt bogaţi. În realitate, eu cred că aceste măsuri nu ştiu dacă îşi vor atinge obiectivele şi dacă vor reuşi să genereze venituri foarte mari la bugetul de stat.

Mai degrabă, eu aş vedea normal un control al averilor în societatea românească, pentru că dacă noi impozităm doar ceea ce considerăm că este la vedere şi evităm să vedem acest control al averilor – adică modul în care a fost realizată o avere, faptul că ştiţi şi dumneavoastră foarte bine că sunt oameni care nu declară venituri, dar în realitate vedem că sunt foarte potenţi din punct de vedere financiar.

Aici este adevărata problemă şi adevărata încercare pe care eu aş vedea-o pusă, cumva, nu doar în sarcina Guvernului Bolojan, ci în sarcina oricărui guvern care doreşte să fie, hai să zicem, 100% transparent şi care doreşte să facă o reformă în ceea ce priveşte acest control al averilor.