Adresaţi-vă doctorului Google sau despre pericolele auto-diagnosticării medicale

Cine nu a încercat măcar o dată să-şi pună singur diagnosticul medical sau să-şi ajute în acest sens prietenii, câutând câteva dintre simptomele afecţiunii pe Google sau alte motoare de căutare? Desigur, navigarea pe internet este mult mai tentantă decât consultarea unui doctor. Dar care sunt şansele reale de succes în astfel de cazuri?

Căutarea cu ajutorul unui browser a unor simptome comune, cum ar fi "dureri de cap" şi "slăbiciune" vă duce la o serie întreagă de boli înfricoşătoare, începând cu hipotensiune arterială, accident vascular cerebral şi terminând cu tipuri rare de tumori. În rest, totul depinde de imaginatia voastră. Desigur, majoritatea utilizatorilor sunt rezervaţi în ceea ce priveşte un asemenea diagnostic. Totuşi, există unii oameni care folosesc indicaţiile internetului şi acţionează în conformitate cu acestea.

Potrivit Daily Mail, un nou studiu a constatat că o pătrime din femeile britanice şi-au pus un diagnostic greşit cu ajutorul internetului şi, ulterior, au luat medicamente, care erau absolut inutile. Desigur, acţiunile acestor femei pot fi înţelese. Dr. Google are un şir de puncte forte evidente în comparaţie cu policlinicile sau spitalele: este mereu disponibil, are tot timpul din lume la dispoziţie, nu implică un examen clinic şi ”consultaţiile” lui sunt mult mai ieftine. Cu toate acestea, internetul are un dezavantaj vădit: un risc sporit de eroare. Dr. Google nu pune întrebări de clarificare, nu îşi foloseşte intuiţia şi nu este în măsură să evalueze în mod obiectiv starea generală a organismului. Chiar dacă este dotat cu cunoştinţe enciclopedice impresionante, internetul este net inferior profesionalismului medicului de familie. Desigur, câteodată şi doctorii pot comite unele greşeli, dar acestea nu pot fi comparate.

Stabilirea cauzei şi naturii afecţiunii cu ajutorul internetului şi auto-tratamentul ulterior au condus la o situaţie în care, una din zece femei pariticipante la studiu, a manifestat efecte secundare neplăcute, care nici nu ar fi trebuit să existe. Un diagnostic corect este calea sigură spre un tratament eficient. Jumătate din femeile intervievate şi-au determinat singure diagnosticul bolii şi au procurat preparatele medicale direct de pe strada principală a oraşului, fără să consulte măcar farmacistul. Fiecare a cincea femeie a suspectat pentru un timp, în mod greşit, existenţa unei boli grave în organismul său.

Printre liderii "alarmei false", se numără cancerul de sân, micoze, hipertensiune arterială şi astm bronşic. În plus, uneori diagnosticarea medicală personală determină înlăturarea banală a simptomelor, fără a elimina radical cauza reală a afecţiunii. Adică, în aceste cazuri, se manifestă cealaltă extremă a problemei: subestimarea condiţiilor patologice. O parte a vinei pentru un astfel de fenomen o poartă publicitatea notorie, care oferă modalităţi facile de remediere a majorităţii bolilor cronice. Pentru unii, principalul lucru este doar să ia medicamentul salvator. Chiar dacă boala este diagnosticată corect, cum poţi alege tratamentul fără să ţii cont de parametrii importanţi precum vârsta, sexul, compatibilitatea etc. Ce medicament are mai puţine efecte secundare şi care este cel mai potrivit în cazul tău? Cum îţi vei evalua dinamica stării organismului în timp?

Este foarte nesigur să te bazezi pe sfatul Dr. Google. Acesta, la urma urmei, nu poartă nicio responsabilitate. Dr. Google te poate ajuta, dar nu trebuie să abuzezi de sfaturile lui virtuale. După navigarea pe web, cel mai bine este să consulţi un specialist. Nu înseamnă că internetul este inutil, doar că trebuie să fim mai atenţi la propriile noastre decizii.