Acţiune comună USR-PNL: Secţia specială de anchetare a magistraţilor, contestată

Partidul Naţional Liberal împreună cu Uniunea Salvaţi România au contestat, marţi, la Curtea Constituţională Ordonanţa de Urgenţă nr.90/2018 privind înfiinţarea Secţiei speciale de anchetare a magistraţilor, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

"Am sesizat CCR pe neconstituţionalitatea legii de aprobare a OUG 90.2018, acea ordonanţă care priveşte înfiinţarea secţiei de investigare a infracţiunilor săvârşite de către magistraţi. Avem motive care privesc atât felul în care a fost adoptată această ordonanţă de urgenţă precum şi modalitatea exactă în care a fost formulat textul ei.

Ca o noutate, am cerut CCR să sesizeze Curtea de Justiţie a UE cu patru întrebări preliminare, întrebări care, sperăm noi, odată trimise CJUE iar CJUE pronunţându-se asupra lor va lămuri odată pentru totdeauna dacă rapoartele MCV sunt obligatorii. Sunt foarte importate aceste întrebări preliminarii! Sper ca CJUE, sesizată de CCR va răspunde cât mai rapid - este sau nu obligatorie orice recomandare din MCV", a declarat liberalul Ioan Cupşa.

La rândul său, deputatul USR Stelian Ion a precizat că USR s-a opus de fiecare dată când s-a vorbit despre constituirea acestei secţii speciale de anchetare a magistraţilor pentru că, aşa cum s-a văzut zilele trecute, "această secţie a devenit deja un instrument de presiune asupra magistraţilor".

"Liviu Dragnea a spus că este încântat de faptul că judecătorii şi procurorii au pus frână în anchete. Practic, liderul partidului de guvernământ a recunoscut că acesta a fost scopul, de a intimida procurorii şi judecătorii. Am invocat în sesizarea CCR motive foarte clare prin care sperăm că îşi vor găsi ecou în decizia CCR. Vom face tot ce stă în puterea noastră pentru a opri acest dezastru pe care îl produce în justiţie", a afirmat Stelian Ion.

Argumentele Opoziţiei

Opoziţia a identificat patru motive de neconstituţionalitate în adoptarea ordonanţei.

În primul rând, nu sunt întrunite cele trei condiţii obligatorii care justifică adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, respectiv existenţa unei situaţii extraordinare, imposibilitatea amânării reglementării acesteia şi motivarea corespunzătoare a urgenţei.

În al doilea rând, atrage atenţia asupra încălcării principiului separaţiei puterilor în stat, prin adoptarea de către Guvern a unui act cu putere de lege fără întrunirea condiţiilor justificative prevăzute de Constituţie şi recunoscute prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

În al treilea rând, în contestaţia depusă la CCR, USR a atras atenţia asupra încălcării interdicţiei constituţionale de reglementare a regimului instituţiilor fundamentale ale statului prin ordonanţe de urgenţă. Prin rolul şi consacrarea sa constituţională, Ministerul Public este o instituţie fundamentală a statului. Întrucât Secţia este parte a Ministerului Public, nu se poate reglementa operaţionalizarea acesteia prin ordonanţă de urgenţă.

În al patrulea rând, USR şi PNL au reclamat încălcarea obligaţiei constituţionale de respectare a tratatelor şi pactelor internaţionale la care România este parte. Una dintre obligaţiile rezultate din Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană este respectarea recomandărilor MCV, aşa cum a reţinut şi Curtea Constituţională prin Decizia nr. 2/2012. Ori, în cel mai recent raport emis în cadrul MCV, Comisia Europeană a recomandat expres României suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţe subsecvente, precum şi revizuirea legilor justiţiei, ţinând seama pe deplin de recomandările formulate în cadrul MCV, precum şi de recomandările Comisiei de la Veneţia şi ale GRECO.